“Începând cu mijlocul lunii septembrie, intenţionăm să lansăm emisiunea şi sperăm ca la începutul săptămânii viitoare să alegem doi sau trei intermediari, din lista celor zece bănci selectate. Am demarat şi selecţia casei de avocatură care va asigura consultanţa legală pentru emisiune”, a declarat Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul de Finanţe, care era director financiar al Primăriei Capitalei în perioada în care municipalitatea a lansat emisiunea de eurobonduri în valoare de 500 mil. euro. Primăria Generală mai are de cheltuit aproximativ 200 mil. euro, au declarat pentru Business Standard surse oficiale. O bună parte din bani ar fi trebuit folosiţi pentru modernizarea RADET. Reprezentanţii Primăriei nu au oferit nici un comentariu până la închiderea ediţiei.

Bogdan Drăgoi, astăzi secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice, este responsabil cu emisiunea de eurobonduri ce va fi lansată de România, având în spate experienţa creditului contractat de Primăria Capitalei.

La mijlocul anului 2005, Adriean Videanu, primar general la acea vreme, în prezent ministru al Economiei, anunţa că municipalitatea a reuşit “cea mai spectaculoasă emisiune de obligaţiuni din Europa Centrală şi de Est din ultimii 15 ani, ca structură şi volum”. Prin emisiunea de eurobonduri intermediată de ABN Amro şi JP Morgan, Primăria Capitalei a reuşit să atragă de pe piaţa londoneză 500 milioane de euro, pe termen de zece ani, cu o dobândă fixă de 4,125% pe an şi rambursare integrală la scadenţă, adică în iunie 2015. În momentul lansării emisiunii, România era la începutul unei perioade de boom economic, investiţiile străine se duceau spre un maxim istoric, prin urmare, existau premisele unor creşteri ale veniturilor din taxe şi impozite la nivel local.

Faţă de 2005, România se află în plină criză financiară, investiţiile au îngheţat, numărul companiilor plătitoare de taxe este în scădere, iar leul a pierdut bătălia cu euro. În acest context, ceea ce părea un împrumut foarte ieftin se dovedeşte a fi mult mai scump. La un curs mediu de schimb de 4,2 lei pentru un euro, dobânda pe 2009 aferentă emisiunii a depăşit 86 milioane de lei, ceea ce înseamnă că municipalitatea trebuie să plătească mai mult cu 19% pentru aceeaşi obligaţie financiară, comparativ cu prima dobândă, plătită în 2006.

Banii atraşi de Primăria Capitalei aveau ca destinaţie o serie de proiecte de anvergură. Videanu planificase ca, pe lângă reabilitarea infrastructurii rutiere a Capitalei, municipalitatea să finanţeze construirea unei parcări subterane în zona Gării de Nord, a 22 de parcaje supraterane în diferite cartiere, să modernizeze Centrul istoric al Capitalei, să extindă pasajele rutiere Piaţa Muncii şi Bucur Obor sau să viabilizeze zonele periferice ale oraşului. Până la demararea proiectelor, banii au fost plasaţi în depozite la diferite bănci comerciale, surse din domeniu afirmând că, pe termen scurt, viziunea fostului primar general a fost una bună.

Marius Bostan, intermediar pentru emisiunile de obligaţiuni ale municipalităţilor, spune că eurobondurile sunt o soluţie de finanţare foarte bună, în condiţiile în care sumele atrase sunt utilizate pentru investiţii, creează plusvaloare şi, implicit, permit o creştere a încasărilor din taxe şi impozite.

"România ar trebui să profite de acest moment şi să atragă suma maximă pe care şi-a propus-o, de 1,5 miliarde de euro. Date fiind ultimele decizii ale băncilor centrale, de stimulare a consumului prin dobânzi scăzute, momentul este relativ bun, banii sunt relativ ieftini, cu condiţia să am proiecte de investiţii unde să fie direcţionate aceste sume. Dacă fondurile ar fi folosite pentru investiţii, s-ar da de lucru şomerilor, s-ar crea valoare adăugată, iar la momentul scadenţei, statul ar avea din taxele şi impozitele încasate bani pentru rambursare", a comentat Marius Bostan. El crede că dobânda la care ar putea atrage România banii este de 6-7%, adică apropiată de cea obţinută de Ungaria la ultima emisiune de acest gen.