Premierul Mirek Topolanek va fi confruntat, la 3 februarie, cu un vot riscant în Parlament, în legătură cu Tratatul de la Lisabona, pe care numai Cehia şi Irlanda nu l-au ratificat. Acestei situaţii i se adaugă faptul că preşedintele Vaclav Klaus, care se opune ratificării Tratatului, neagă şi existenţa încălzirii globale şi consideră "populiste" măsurile împotriva crizei economice. Dac-ar fi numai atât şi tot ar fi de-ajuns pentru noul preşedinte în exerciţiu al Uniunii.
"Guvernul ceh este cel care are mandatul şi nu şeful statului, a încercat Topolanek să liniştească spiritele adăugând că îl cunoaşte suficient de bine şi de suficient timp pe Klaus ca să fie sigur că este un politician profesionist. Dar, preşedintele îi este declarat ostil şi, în plus, premierul ceh se află într-o situaţie politică delicată. După dubla înfrângere suferită de partidul său, liberal, la alegerile parţiale pentru Senat şi cele regionale din octombrie, Topolanek a decis să îşi remanieze guvernul, în speranţa unei consolidări a alianţei sale dificile cu creştin-democraţii şi Verzii.
Pe plan european, misiunea sa se anunţă şi mai complicată, deoarece va prelua conducerea Uniunii într-un moment în care aceasta se află în plină criză economică şi instituţională. Iar Cehia este o ţară ce nu aparţine zonei euro şi care nu s-a pronunţat încă asupra Tratatului de la Lisabona.
Singura consolare a premierului ceh poate fi faptul că popularitatea preşedintelui Vaclav Klaus a început să scadă, coborând pentru prima dată sub pragul de 60 la sută. Un sondaj recent relevă că jumătate dintre cehi cred că şeful statului face rău imaginii ţării.
