Fie că nu au ştiut, fie că au aruncat intenţionat aceste procente, Vâlcov şi Teodorovici nu au spus decât partea care le convine. Au uitat să spună şi care sunt taxele pe care le percepe statul, care sunt egale cu costul de extracţie. Ce mai rămâne companiilor, citiţi mai jos.   Iată declaraţia din seara de 21 decembrie, când a fost anunţată Ordonanţa, făcută de Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici: “Comportament incorect faţă de ce înseamnă economia din România, unde aceste companii şi-au găsit proiecte, dezvoltă proiecte, dar care prin diferite metode, cum e cazul sectorului de gaze să spunem, aplică preţuri, sau sunt diferenţe foarte mari între ce înseamnă preţul de producţie şi preţul pe care consumatorul final îl plăteşte. Aşa că se propune o limitare de 68 lei pe Mwh pe o perioadă de trei ani, până în 28 februarie 2022”.   Susţinând aceeaşi argumentaţie, el a subliniat că necesitatea adoptării unei astfel de măsuri a rezultat din comportamentul “incorect” aplicat de producătorii care vând gaz natural extras la un preţ de trei ori mai mare faţă de preţul de producţie.   Informaţia referitoare la preţul de trei ori mai mare decât costul nu este nouă. Tot în 2018, dar în iulie, Ministerul Finanţelor propunea plafonarea preţului la gaze, de data aceasta la 55 de lei MWh, dar după ce a stat câteva zile în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Finanţelor, proiectul a fost retras.   Articolul integral pe E-NERGIA