Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională privind o lege care modifică Legea 489/2006, referitoare la libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Noua formă prevede sancționarea exercitării fără drept a calității de rabin, imam sau a altor funcții clericale ori monahale, similar cu cazul preoților.
Cine are dreptul să predice? Nicușor Dan contestă o lege care redefinește autoritatea religioasă
Conținutul sesizării a fost publicat pe site-ul Senatului. Legea contestată a fost inițiată de deputatul Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, autor și al proiectului de lege privind combaterea antisemitismului și interzicerea organizațiilor legionare, o inițiativă respinsă anterior de Curtea Constituțională în urma unei sesizări formulate de Nicușor Dan.
Conform documentului publicat, președintele arată că la data de 28 iunie 2025, Parlamentul a transmis spre promulgare Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 489/2006 (Pl-x 166/2025).
Această lege adaugă două noi prevederi:
- La articolul 23, alineatul (4) este modificat astfel:
„(4) Exercitarea fără drept a atribuțiilor de preot, rabin, imam sau a altor funcții, clericale ori monahale, asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul de Stat pentru Culte, constituie infracțiune și se pedepsește potrivit Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare.”
- La articolul 29, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, (11), care prevede:
„(11) Cultele au dreptul exclusiv asupra modalităților religioase de cinstire a persoanelor canonizate, beatificate, sanctificate, trecute în rândul drepților sau recunoscute ca simboluri identitare proprii.”
Președintele argumentează că, atât prin modul de adoptare, cât și prin conținut, legea încalcă mai multe prevederi constituționale: art. 1 alin. (5), art. 76 alin. (1) coroborat cu art. 73 alin. (3) lit. h), precum și art. 29 și art. 30 din Constituție.
Totodată, este invocat și art. 147 alin. (4) din Constituție și art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, întrucât legea ar permite stabilirea unei infracțiuni prin acte infralegale.
Potrivit sesizării, textul legislativ lărgește nejustificat sfera celor care pot fi acuzați de exercitarea fără drept a unei funcții clericale, incluzând „rabin”, „imam” și „alte funcții, clericale sau monahale, asimilate cu acestea”, în baza solicitărilor cultelor și aprobării Secretariatului de Stat pentru Culte.
„Astfel, se creează posibilitatea Secretariatului de Stat pentru Culte să stabilească, la cererea cultelor, alte funcții clericale sau monahale asimilate celor de preot, rabin sau imam. În consecință, stabilirea conținutului constitutiv al infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activități, în acest domeniu, al exercitării libertății religioase, nu este realizată exclusiv prin lege, ci poate fi realizată inclusiv prin acte infralegale, acte administrative ale Secretariatului de Stat pentru Culte (...) În egală măsură, folosirea unei sintagme vagi, definită prin acte administrative ulterioare încalcă și standardele de calitate a legii, potrivit art.1 alin.(5) din Constituție. Art. 36 alin. (1) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative impune condiția ca legea să fie clară, de natură 'să excludă orice echivoc, criteriu pe care apreciem că prevederea din legea supusă controlului de constituționalitate nu îl îndeplinește”, susține președintele.
Nicușor Dan mai critică faptul că funcțiile clericale sau monahale sunt menționate selectiv, fiind incluse doar câteva exemple.
„În măsura admiterii criticilor formulate anterior cu privire la sintagma 'altor funcții, clericale ori monahale. asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul pentru Culte', utilizată în formularea art. unic pct.1 din legea supusă controlului de constituționalitate, aceste prevederi rămân neconstituționale, deoarece enumeră expres numai preotul, rabinul și imamul printre funcțiile clericale sau monahale a căror exercitare fără drept constituie infracțiune, fără a ține cont de faptul că există și alte titulaturi specifice celorlalte culte religioase recunoscute de lege (în număr total de 18), care sunt asociate unor funcții clericale și monahale proprii”, argumentează șeful statului.
În acest sens, el oferă exemple precum: muftiu (în Cultul musulman), slujitor duhovnicesc/păstor (în Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România) sau bătrân (în Organizația Religioasă „Martorii lui Iehova”).
Președintele subliniază că toate aceste funcții ar trebui reflectate în articolul 23, alineatul (4) al Legii 489/2006, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale: „indiferent de denumirea acordată personalului propriu de fiecare cult, valoarea socială ocrotită prin incriminarea faptei de exercitare fără drept a unei profesii sau activități este aceeași.”
El mai atrage atenția și asupra faptului că atribuțiile aferente acestor funcții nu sunt stabilite prin lege, ci prin statute sau coduri canonice proprii fiecărui cult, recunoscute prin hotărâre guvernamentală, la propunerea Secretariatului de Stat pentru Culte.
O ultimă obiecție se referă la încălcarea prevederilor constituționale privind libertatea religioasă și libertatea de exprimare, ca urmare a introducerii unui drept exclusiv al cultelor asupra formelor de cinstire religioasă a unor persoane.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
