Premierul interimar Ilie Bolojan readuce în centrul discuției reforma administrației publice, susținând că reducerea cheltuielilor statului nu poate fi evitată și că soluția trebuie să combine reducerea personalului acolo unde acesta este supradimensionat cu comasarea unor instituții. În același timp, Bolojan atrage atenția asupra dezechilibrelor din sistemul sanitar și asupra creșterii costurilor cu medicamentele.
Mai puțini angajați, dar mai bine plătiți
Ilie Bolojan susține că reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului trebuie să fie una dintre prioritățile reformei administrației. În opinia sa, problema nu este doar numărul angajaților, ci și modul în care sunt distribuite resursele și volumul efectiv de muncă.
„Decât trei oameni plătiți prost în administrație, mai bine doi plătiți bine și unul merge și lucrează în sectorul privat”, a declarat premierul interimar.
Bolojan consideră că există situații în care numărul angajaților este mai mare decât necesarul real, iar menținerea unor structuri supradimensionate nu produce automat servicii publice mai bune.
Într-un asemenea scenariu, reducerea numărului de angajați ar permite, susține premierul, o salarizare mai bună pentru cei care rămân în sistem, în timp ce o parte dintre angajați s-ar putea orienta către sectorul privat.
Comasarea instituțiilor, blocată de lipsa sprijinului politic
O altă soluție avută în vedere este comasarea unor instituții și structuri administrative.
Bolojan afirmă însă că astfel de reforme nu pot fi realizate doar prin decizia Guvernului. Pentru desființarea sau fuziunea unor instituții sunt necesare modificări legislative, ceea ce presupune sprijin atât în Guvern, cât și în Parlament.
Premierul interimar spune că a propus în repetate rânduri liste de instituții care ar putea fi comasate, însă nu a avut sprijinul politic necesar pentru implementarea măsurilor.
Problema este, în opinia sa, că reformele administrative sunt deseori adoptate formal, dar rămân neaplicate.
Exemplul de la Ministerul Agriculturii
Bolojan a dat ca exemplu reorganizarea serviciilor deconcentrate din subordinea Ministerului Agriculturii.
Potrivit premierului, există o ordonanță prin care anumite instituții ar trebui să fuzioneze, însă măsurile nu au fost puse efectiv în aplicare.
El a afirmat că actul normativ a fost adoptat în 2024, cu un termen de implementare pentru finalul lui 2025, însă reorganizarea nu s-a realizat și ar fi trebuit să fie dusă la îndeplinire în 2026.
Pentru Bolojan, cazul este relevant pentru o problemă mai largă a administrației românești: legile și ordonanțele de reorganizare nu sunt suficiente dacă instituțiile responsabile nu le pun în practică.
Sănătatea: mai mulți bani, dar și dezechilibre
Reforma administrației nu este singurul domeniu în care premierul vede probleme de eficiență.
Bolojan a vorbit și despre sistemul sanitar, unde bugetele au crescut semnificativ în ultimii ani, atât pentru salarizare, cât și pentru medicamente.
Problema este că resursele nu sunt distribuite întotdeauna în funcție de necesarul real.
Premierul a indicat contrastul dintre spitalele mari din marile orașe, unde medicii sunt suprasolicitați din cauza numărului foarte mare de pacienți, și spitalele din orașele mici, unde gradul de ocupare a paturilor este redus.
România ajunge astfel să aibă, simultan, spitale supraaglomerate și spitale cu capacități insuficient utilizate.
Pentru Bolojan, această situație ridică problema reorganizării sistemului și a adaptării ofertei medicale la nevoile reale ale populației.
Medicamentele, o altă presiune asupra bugetului
O problemă suplimentară este reprezentată de creșterea cheltuielilor cu medicamentele.
Bolojan avertizează că, fără măsuri de control al costurilor, bugetele alocate sănătății ar putea ajunge la niveluri dificil de susținut în următorii ani.
Una dintre soluțiile indicate este utilizarea mai largă a medicamentelor generice atunci când acestea pot oferi rezultate comparabile cu variantele mai scumpe.
Premierul a dat ca exemplu situațiile în care, în locul unui medicament foarte scump, pot fi utilizate unul sau mai multe medicamente generice, inclusiv produse în România.
Miza nu este doar reducerea cheltuielilor publice, ci și creșterea accesului pacienților la tratament.
Reforma administrației, între eficiență și rezistență politică
Declarațiile lui Ilie Bolojan readuc în discuție una dintre cele mai dificile teme ale administrației românești: reducerea aparatului birocratic fără afectarea serviciilor publice.
Problema este cu atât mai complicată cu cât o reformă reală înseamnă nu doar desființarea unor posturi, ci și reorganizarea instituțiilor, redistribuirea atribuțiilor și eliminarea structurilor care se suprapun.
În acest scenariu, obiectivul exprimat de Bolojan este ca statul să funcționeze cu mai puțini oameni acolo unde personalul este supradimensionat, dar cu angajați mai bine plătiți și cu responsabilități mai clare.
În paralel, sectoarele în care există deficit de personal – inclusiv anumite zone ale sănătății – ar trebui să beneficieze de resurse mai mari.
Mesajul lui Bolojan este, în esență, că reducerea cheltuielilor statului nu poate însemna doar tăieri procentuale. Este nevoie de o reorganizare a aparatului public, de eliminarea structurilor inutile și de mutarea resurselor către zonele în care există o nevoie reală.
Problema rămâne însă una politică: pentru ca aceste schimbări să fie aplicate, Guvernul are nevoie de sprijin parlamentar și de voința instituțiilor care trebuie să le pună în practică.
