Circa sase-sapte luni de lucru intens le-au trebuit echipelor de avocati de la Voicu&Filipescu, Salans, Linklaters si consultantilor de la KPMG ca sa creeze un precedent de succes: listarea pe bursa de la Londra a celui mai mare grup farmaceutic din Romania, A&D Pharma. Nu a fost prima listare a unei companii din Romania pe o bursa straina, insa a fost cu siguranta una rasunatoare: anul trecut, compania a obtinut in urma listarii unui pachet reprezentand 34% din actiuni circa 130 de milioane de euro.
PRECEDENTUL A&D PHARMA. „A fost mult de lucru, pentru fiecare dintre noi“, spune Dan Voicu, partner la Voicu&Filipescu. „Ca orice companie plecata de la zero, (A&D Pharma – n.r.) era construita pe modelul antreprenorial: apare o problema, o rezolvi. Ai o strategie, dar profitul este cel care conteaza“ – asa sintetizeaza Dan Voicu problemele companiei pe care a asistat-o in procesul listarii.
„Am avut un avocat detasat permanent la sediul emitentului, pe durata intregului proces“, mai arata partnerul de la Voicu&Filipescu. Echipele de avocati lucrau mai mult la nivel teoretic impreuna, pentru ca fiecare reprezenta interese diferite. Voicu&Filipescu era casa de avocatura a A&D Pharma de trei ani. Salans a fost casa de avocatura la care au apelat directorii de la compania farmaceutica romaneasca, detinuta de un vehicul inregistrat in Olanda (Solano), in spatele caruia se afla oameni de afaceri francezi si din Orientul Mijlociu. Linklaters a fost casa de avocatura care a lucrat pentru ING, intermediarul listarii. „Imparteam impreuna succesul, dar, in cazul in care ceva nu ar fi mers bine, cineva era vinovat“, mai completeaza amuzat Dan Voicu.
IPO IN LUCRU. „Tendinta societatilor romanesti mari de a se lista pe o alta piata de capital si nu pe cea din Romania se accentueaza dupa exemplul pozitiv al A&D Pharma“, spune Alexandru Birsan, asociat in cadrul Linklaters. „Tendinta se observa atat in ceea ce priveste ofertele publice initiale, cat si ofertele de obligatiuni. In acest moment putem efectiv vorbi de o explozie a ofertelor internationale, iar noi suntem implicati in majoritatea acestor proiecte“, mai spune Alexandru Birsan. La randul sau, Daniel Badea, Managing Partner la Badea Clifford Chance, spune ca avocatii sai au in lucru cinci oferte publice initiale (IPO), din care patru presupun listari internationale si una este o emisiune de Global Depository Receipts (Certificate de Detinere de Actiuni). „Ofertele au valori foarte mari – pana la un miliard de euro, si doar bursele dezvoltate permit atragerea unor asemenea sume“, spune Daniel Badea.
Si consultantii de la KPMG spun ca sunt implicati in mai multe proiecte de listare la bursele straine, companiile – ale caror nume le pastreaza secrete – fiind mari si din domenii foarte profitabile: real estate, telefonie mobila sau sateliti digitali. „Avem un client care doreste sa se listeze pe bursa de la Tel Aviv si suntem in discutii cu un alt client pentru o listare pe bursa de la Luxemburg“, spune Serban Toader, Senior Partner la KPMG.
De asemenea, potrivit lui Stefan Damian, avocat asociat la Tuca Zbarcea si Asociatii, anul acesta s-a finalizat si listarea vehiculului de investitii RomReal (detinut de actionari norvegieni) pe bursa de la Oslo. RomReal realizeaza investitii in real estate. In acest proiect, avocatii Tuca Zbarcea si Asociatii au realizat raportul de audit juridic in legatura cu patrimoniul societatii si alte formalitati necesare pentru indeplinirea conditiilor de listare pe piata de capital norvegiana. Partnerul de la Voicu&Filipescu vorbeste despre cativa „posibili emitenti, care evalueaza o eventuala listare la bursele din Viena si Londra“. Dan Schwartz, de la Scot Company, arata ca si firma sa de consultanta pregateste listarea pe pietele externe a unor companii „mari“, insa prefera sa nu precizeze nici numele, nici domeniile in care a cestea activeaza, din ratiuni de concurenta.
FARA NUME, DEOCAMDATA. Discretia este valabila si in cazul caselor de avocatura, care nu doresc sa nominalizeze companiile pentru care lucreaza sau domeniile in care acestea functioneaza. Argumentul refuzului nu tine exclusiv de confidentialitate, ci si de prudenta. Avocatii spun ca se mai intampla ca o parte din firmele pentru care lucreaza sa nu finalizeze procedurile de listare si atunci indiciile pe care ei le-ar da nu ar mai avea nici un fundament. In mod surprinzator, transparenta o gasim chiar la managerii unor companii, listate sau nu la bursa de la Bucuresti si care nu au facut un secret din faptul ca isi doresc sa se listeze pe o piata internationala. Surse apropiate dezvoltatorului imobiliar Impact (companie prezenta pe Bursa de Valori Bucuresti) sustin, de exemplu, ca managementul firmei intentioneaza o listare secundara, in viitorul apropiat, pe una dintre pietele internationale. Managerul companiei, Dan Ioan Popp, nu a confirmat, dar nici nu a infirmat informatia. „Nu pot sa va ofer o informatie privilegiata conform preve derilor legale. Pot sa va spun ca managementul are de o vreme incoace, saptamanal, discutii cu reprezentanti ai in vestitorilor si grupurilor financiar-bancare de prim rang pe plan mondial pe teme legate de actiunile societatii Impact, piata de capital din Romania si din tari dezvoltate“, a declarat Popp pentru MONEY EXPRESS. Motivul principal pe care il are in vedere Popp este atragerea de investitori straini, data fiind strategia de extindere a activitatii companiei in tari vecine, precum Ucraina, Moldova, Macedonia si Bulgaria.
De asemenea, actionarul majoritar al producatorului de aluminiu Alro Slatina, grupul olandez Vimetco, a anuntat recent ca intentioneaza sa listeze compania la Londra. Si Softwin, care detine antivirusul BitDefender, ar vrea sa isi faca intrarea, pana in 2009, pe o piata de capital, inclinand mai mult catre una internationala. Nici managerii Siveco nu au ascuns, la un moment dat, faptul ca se gandesc sa listeze compania, dar nu mai devreme de 2009. Ei au spus ca iau in calcul posibilitatea listarii pe o piata straina. In afara de banii necesari pentru dezvoltare sau retehnologizare, un atu pe care il ofera o piata de capital este „renumele pe care societatea l-ar obtine prin prezenta in ringul bursier“, dupa cum spune conducerea Siveco. RTC, care detine Diverta – unul dintre cele mai mari lanturi de distribut ie si retail specializat (carte, multimedia, IT) din Romania –, ar putea sa se listeze la Viena, dupa cum afirma chiar presedintele acestuia, Octavian Radu, intr-un interviu acordat MONEY EXPRESS. Dubiile sale de moment sunt legate de dimensiunea pachetului pe care urmeaza sa il vanda pe bursa, insa proprietarul Diverta are in vedere si piata romaneasca.
Grupul analizeaza mai multe variante de listare propuse de specialisti, printre care si tranzactionarea unui pachet de actiuni mixt compus din titlurile diviziilor Proffice (papetarie), Diverta (retail de carte, muzica, film) si Proca (distributie IT), cu un rulaj cumulat de aproximativ 200 milioane de euro. De asemenea, actionarii Rompetrol Rafinare doresc sa ajunga pe bursa de la Londra pana in 2008, dupa cum a anuntat, nu de mult, presedintele grupului, Dinu Patriciu.
AVANTAJELE LISTARILOR EXTERNE. Care sa fie insa motivul pentru care toate aceste companii intentioneaza sa se listeze departe de casa si care ar fi avantajele prezentei pe o bursa straina? Iata lista scurta a acestor motive: vizibilitate sporita, data fiind dimensiunea pietelor straine, atragerea investitorilor straini cu putere financiara mare, accesul facil la capitalul diversificat si, nu in ultimul rand, rapiditatea procedurii de listare. „Listarea pe o bursa internationala puternica conduce la cresterea reputatiei companiei respective si a increderii investitorilor in potentialul ei, precum si cresterea si diversificarea bazei actionarilor“, precizeaza Daniel Badea, de la Badea Clifford Chance.
Iulian Panait, directorul companiei de consultanta de investitii KTD Invest, crede ca firmele care au activitate comerciala pe pietele straine sunt favorizate de o listare pe o piata internationala, ele fiind vizibile investitorilor straini. Este, de exemplu, cazul Softwin, companie care vinde antivirusul BitDefender pe pietele occidentale. „Dar, da ca o companie are vanzari aici, cel mai bine e sa se listeze pe piata autohtona“, completeaza analistul.
Si legislatia care guverneaza bursele straine poate fi un motiv pentru alegerea uneia sau alteia dintre ele. „Companiile cauta bursa cu legislatia cea mai favorabila domeniului sau de activitate“, spune Dan Schwartz, de la Scot&Company Consulting. De asemenea, preferintele mediului in vestitional care frecventeaza o anumita bursa pot fi un criteriu pentru alegerea acesteia. „Apetitul pietei fata de IPO-uri in general si fata de domeniul in care opereaza emitentul, in particular, este un criteriu“, spune Andrei Burz Pinzaru, Senior Manager la Deloitte. „Determinarea momentului oportun pentru oferta initiala e un alt criteriu“, adauga Pinzaru.
LONDRA, PRIMA OPTIUNE. Avocatii de la Tuca Zbarcea si Asociatii spun ca, din experienta lor, cea mai atractiva piata pare a fi cea de la Londra si, intr-o masura mai mica, cele de la Viena, Frankfurt sau Varsovia. Dar pentru a putea face fata competitiei de pe piata bursiera londoneza, companiile trebuie sa aiba un capital suficient de mare si o cifra de afaceri semnificativa. „Este putin probabil ca societatile medii sa ajunga sa se listeze pe astfel de piete daca nu detin un capital de minimum cinci milioane de euro“, arata Stefan Damian, avocat asociat la Tuca Zbarcea si Asociatii, precizand ca si costurile cotarii sunt mult mai ridicate pe bursele mari.
Pe piata principala londoneza, spre exemplu, o companie trebuie sa listeze un pachet de minimum 25% din capitalul sau social. Or, dintre toate firmele care si-au declarat intentia de a se lista pe aceasta bursa, doar Rompetrol Rafinare s-ar putea califica. Pentru celelalte companii exista varianta sistemului alternativ de tranzactionare AIM (Alternative Investment Market), unde criteriile de listare sunt mai permisive, iar costurile sunt mai mici.
Potrivit lui Cornel Fumea, director general al BRD Securities, costurile unei oferte publice initiale (IPO) la bursa din Londra reprezinta 8% din valoarea ofertei. Din punctul de vedere al costurilor, o listare pe bursa de la Bucuresti poate fi mai ieftina. Fumea spune ca, la ofertele publice derulate pe BVB, costurile au variat intre 5 si 10% din valoarea ofertei.
El da ca exemplu listarea Transelectrica, listare care a costat 3 milioane de euro, ceea ce reprezinta 2,4% din valoarea ofertei. De asemenea, listarea in 2005 a companiei Flamingo International a costat aproape 700.000 de euro si a reprezentat aproximativ 5,6% din suma atrasa, adica 12,5 milioane de euro.
Din acest motiv, Fumea sfatuieste companiile romanesti care in acest moment nu au anvergura internationala sa-si incerce puterile pe plan local, pentru ca deabia ulterior sa iasa pe o piata straina.
In ciuda costurilor ridicate, bursa londoneza are un atu important in fata bursei autohtone: procesul mai scurt de listare. Daca la bursa Bucuresti acest proces dureaza intre sapte luni si un an si jumatate, pe segmentul AIM al bursei londoneze, listarea are loc in trei luni, daca toata documentatia este pregatita.
VARIANTA VARSOVIA. Exista totusi o bursa pe care firmele medii din Romania o ignora, desi le-ar oferi vizibilitate mai mare decat cea asigurata de piata locala – cea de la Varsovia. Bursa poloneza este una dintre cele mai dinamice piete din punctul de vedere al ofertelor publice initiale (IPO) din Europa. In ultimii trei ani, bursa din Varsovia s-a clasat pe locul cinci in Europa, cu 109 IPO-uri. Dintre cele 38 de companii care au debutat anul trecut pe piata de capital din Varsovia, sase au fost societati straine.
Bursa de la Varsovia a atras in ultimii trei ani cativa jucatori mari la nivel regional din mai multe domenii. Dupa Bank Austria Creditanstalt, listata de mai mult timp, au venit, intre 2004 si 2006, alte 11 companii, intre care compania petroliera MOL, cea de transport aerian low-cost Sky Europe si gigantul ceh din domeniul energetic CEZ. In prezent, ca dimensiune, bursa poloneza se claseaza pe locul pa tru in Europa, dupa bursa engleza, bursa comuna Euronext si bursa germana Deutsche Börse.
Bursa romaneasca are de pierdut prin migrarea capitalului romanesc catre pietele straine de capital. Si aceasta in conditiile in care decizia firmelor este luata nu din snobism, ci din ratiuni o biective. „Certificatele globale de depozit nu sunt inca reglementate in Romania si acest lucru descurajeaza oferte simultane, mai exact paralel cu oferta internationala de certificate globale se pot face o ferte pe pietele locale“, spune Daniel Badea, de la Badea Clifford Chance. Pe scurt, lipsa de sofisticare a bursei locale, dublata de deschiderea mai mare pe care emitentii o au pe bursele straine, va duce la cristalizarea unei tendinte: A&D Pharma si RomReal nu vor ramane singurele exemple recente de companii din Romania listate pe bursele straine.
Short list listari externe
Londra ramane magnetul principal pentru companiile romanesti care vizeaza o listare in afara. Iata cateva dintre companiile romanesti care vizeaza o listare externa.
|
Companie |
Domeniu |
Bursa vizata |
|
ROMPETROL RAFIN. |
petrol |
Londra |
|
ALRO |
aluminiu |
Londra |
|
RTC |
retail |
Viena |
|
SOFTWIN |
software |
New York |
|
IMPACT |
real estate |
N/A |
|
SIVECO |
software |
N/A |
Sursa: Declaratii oficiale ale companiilor
AIM: Trei litere in cifre
Listarea la Londra, pe AIM se face fara restrictii privind dimensiunea companiei, capitalizarea bursiera sau dimensiunea pachetului tranzactionat
1995 Anul infiintarii AIM, bursa secundara londoneza. Scopul crearii ei a fost incurajarea investitiilor in companiile mijlocii din Marea Britanie. Ulterior, aceasta piata avea sa devina o optiune de finantare pentru companiile din toata lumea.
39 Numarul domeniilor de activitate al firmelor listate pe AIM. Cele mai puternice sunt mineritul, imobiliarele si energia.
28 mld. $ Valoarea cumulata a IPO-urilor derulate pe sistemul AIM in 2006.
IPO pe AIM, pas cu pas
Companiile care intentioneaza sa se listeze pe piata secundara de la Londra trebuie, obligatoriu, sa parcurga cativa pasi:
1) Reprezentantii companiei iau contact cu o casa de brokeraj sau de consultanta financiara, din cele peste 120 care opereaza pe piata si care sunt membre ale bursei londoneze.
2) Casa de brokeraj selectata va completa anuntul de preadmitere la tranzactionare, dupa ce compania a depus cererea de listare, la care a atasat rezultatele financiare.
3) Compania plateste, pe langa comisionul de listare, un alt comision, care se calculeaza incepand cu prima zi de tranzactionare pana pe 31 martie 2008. Numarul este impartit la 366 de zile si este inmultit apoi cu comisionul anual.
4) Firma care se listeaza achita un alt comision, pe care il platesc toate companiile de pe piata AIM.
