Conferinţa despre Balcani, care are loc miercuri la Sarajevo, va fi lipsită de rezultate spectaculoase

"Mă aştept să fie trimis un semnal clar că integrarea europeană nu trebuie să oprită", a declarat ministrul sârb de externe, Vuk Jeremici, presei de la Belgrad. "Evaluarea noastră arată că situaţia din Balcani este stabilă şi că se dezvoltă într-o direcţie bună", a adăugat el, menţionând că ar fi o "mare greşeală" dacă integrarea europeană nu va continua.

La rândul său, şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, a dat asigurări, într-un comunicat, că "la Sarajevo UE va reafirma că locul Balcanilor este în Europa, iar regiunea are perspectivă europeană".

Cu toate aceastea, în urma refuzului Serbiei de a sta la aceeaşi masă cu reprezentanţii Kosovo, Spania - organizatoarea evenimentului de la Sarejevo, în calitate de ţară care asigură preşedinţia UE - a fost nevoită să reducă ambiţiile şi să schimbe reuniunea, prevăzută iniţial ca summit, într-o conferinţă la nivel ministerial. În plus, în condiţiile în care Serbia nu-şi va pune numele pe un document semnat de Kosovo, nicio declaraţie comună nu este aşteptată la finalul discuţiilor de la Sarajevo, fiind prevăzută doar o declaraţie a preşedinţiei spaniole a UE.

Documentul nu va face nicio referire la anumite ţări, pentru a evita problema Kosovo, în condiţiile în care cinci ţări membre UE nu au recunoscut independenţa provinciei. Declaraţia "vagă" nu va oferi o foaie de parcurs sau un calendar pentru aderarea la UE, a declarat pentru DPA un diplomat german. Se aşteaptă însă să fie menţionată recenta propunere a UE privind eliminarea obligativităţii vizelor pentru Bosnia şi Albania, în timp ce fostelor republici sovietice li se va cere o cooperare deplină cu tribunalul pentru crime de război al ONU, a adăugat diplomatul german.

Textul va îndemna, de asemenea, ţările din regiune să lase deoparte conflictele bilaterale în spiritul relaţiilor de "bună vecinătate" şi să continue reformele în vederea aderării la UE.

România va fi reprezentată la această reuniune de o delegaţie condusă de Bogdan Mazuru, secretar de stat pentru afaceri europene. Potrivit MAE, m esajele României vor accentua necesitatea ca statele din Balcanii de Vest să-şi intensifice eforturile în vederea îndeplinirii tuturor criteriilor specifice procesului de integrare europeană, astfel încât acesta să fie parcurs într-un ritm mai accelerat. Totodată, secretarul de stat  român va susţine ideea menţinerii de către UE a unei perspective europene credibile pentru regiune. 

Croaţia, angajată deja în drumul spre Europa, speră că va adera în 2012 la UE. Bosnia-Herţegovina, Serbia, Albania, Macedonia şi Kosovo sunt însă departe de momentul aderării.

Bruxelles-ul a susţinut ambiţiile europene ale acestor ţări, pentru a consolida stabilitatea regiunii, profund marcată de conflictele interetnice din anii '90. Europenii insistă ca ţările din Balcanii de Vest să dezvolte relaţii de bună vecinătate şi să înregistreze progrese în reconcilierea pe plan bilateral. Urmările conflictelor din anii '90 îşi spun însă cuvântul în relaţiile biletarale ale mai multor ţări din regiune.

În pofida a numeroase evenimente recente care au arătat o dorinţă d ereconciliere - Parlamentul sârb a adoptat o declaraţie în care a prezentat scuze pentru masacrul de la Srebreniţa, din Bosnia, preşedintele croat Ivo Josipovici a prezentat "regrete" pentru rolul ţării sale în războiul din Bosnia - numeroase obstacole continuă să existe.

Kosovo, care şi-a proclamat unilateral independenţa în 2008, nu este recunoscută de cinci ţări membre UE. Bosnia nu-şi poate depune candidatura la UE atâta vreme cât se află sub supravegherea internaţională. În plus, clasa politică bosniacă, care rămâne profund divizată, nu a reuşit să ajungă la un acord asupra schimbărilor constituţionale cerute de UE.

La rândul lor, Muntenegru şi Albania aşteaptă aprobarea Comisiei Europene privind candidatura, dar Tirana se confruntă cu o criză politică ce durează de mai bine de un an. Pe de altă parte, candidatura Serbiei este strâns legată de necesitatea unei cooperări depline cu Tribunalul Penal Internaţional (TPI) pentru fosta Iugoslavie. În context,căutarea de mai mulţi ani a fostului lider militar al sârbilor din Bosnia, Ratko Mladici, inculpat pentru genocid de TPI, continuă să reprezinte un serios obstacol pentru Belgrad.

În final, Macedonia, candidată la UE de la sfârşitul lui 2005, continuă să aştepte deschiderea negocierilor de aderare. Diferendul cu Grecia privind numele Macedoniei, care durează de aproape 20 de ani, împiedică însă apropierea fostei republici iugoslave de Europa.