De altfel, consolidarea pieţei a început încă din 2008, prin anunţarea a două înţelegeri de fuziuni: grupul Banca Comercială Română (BCR) s-a înţeles cu acţionarii administratorului Omniasig Pensii pentru preluarea acestuia, iar Interamerican şi Bancpost au anunţat în decembrie că vor să fuzioneze. Tranzacţiile ar urma să se încheie în 2009.

În urma acestor înţelegeri, sectorul pensiilor private obligatorii (pilonul II) ar urma să rămână cu 12 jucători, faţă de 14 în prezent. Iniţial, la startul campaniei de aderare pe pilonul II, în septembrie 2007, au intrat în afacere 18 companii, din care patru au abandonat la începutul anului 2008, deoarece au strâns prea puţini clienţi.

"Nouă sau zece administratori vor rămâne pe piaţa pensiilor private obligatorii cel puţin prin intenţiile exprimate, în condiţiile în care 2009 ar putea fi anul deciziilor de concentrare a pieţei şi în special de fuziuni", a estimat pentru NewsIn preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), Mircea Oancea.

Şeful arbitrului pieţei pensiilor private consideră că intenţiile de fuziuni între fonduri "se vor manifesta" în 2009, chiar dacă nu se vor materializa în acelaşi an.

Directorul general al Allianz-Ţiriac Pensii Private - al doilea jucător de pe pilonul II - consideră că vom asista la mai multe fuziuni în 2009 "chiar dacă, juridic vorbind, nu toate vor putea fi încheiate în acelaşi an".

"În afară de tranzacţia anunţată deja, probabil că vom vedea alte patru anunţuri asemănătoare în 2009, pentru a ajunge la nouă administratori (şi nouă fonduri) în cel mult doi ani", a estimat Crinu Andănuţ, pentru NewsIn.

Şeful Allianz-Ţiriac Pensii Private spune că o consolidare a pieţei va îmbunătăţi eficienţa sistemului "prin reducerea cheltuielilor fixe totale de administrare şi prin facilitarea obţinerii de economii de scală, prin volume mai mari de clienţi".

Directorul general al AIG Fond de Pensii, Mihai Coca-Cozma, nu se aşteaptă la schimbări importante în clasamentul primilor şase jucători de pe piaţă, dar crede că vom asista la fuziuni mai consistente între fonduri după trecerea crizei.

El se aşteaptă ca pe piaţa pensiilor private obligatorii să rămână doar 11 administratori până la finalul lui 2009.

"Nu mă aştept la noi intrări, pentru că preţul care ar trebui plătit ar fi foarte mare în comparaţie cu beneficiile. Să nu uităm că în România avem de a face cu cel mai mic salariu mediu şi cu cea mai mică contribuţie întâlnite vreodată în pilonul II", a explicat Cozma, pentru NewsIn.

Şeful celui mai mare jucător din sistem, ING Fond de Pensii - care controlează o treime din piaţă -, estimează continuarea consolidării pieţei, în anii următori, însă perspectivele sunt incerte, în condiţiile crizei financiare mondiale, care face greu de estimat care va fi viteza cu care se va realiza consolidarea.

"Într-un climat economic normal, aş fi estimat două-trei fuziuni în anul 2009. Perspectivele sunt însă acum mai incerte", a spus directorul general al ING Fond de Pensii, Emilia Bunea.

Şeful ING Fond de Pensii estimează evaluări ale unor astfel de tranzacţii semnificativ sub preţurile despre care s-a discutat în 2008.

"Pe de o parte, potenţialii vânzători vor fi mai presaţi să vândă, iar pe de altă parte, potenţialii cumpărători, acum foarte selectivi cu privire la utilizarea lichidităţilor proprii, vor fi mai puţin tentaţi să cumpere", a explicat Bunea.

Procesul de fuziune a fondurilor (reglementat de norma 14/2008 - n.r.) prevede un mod de desfăşurare care durează cel puţin şase luni, din momentul exprimării intenţiei de fuziune şi până finalizarea şi aprobarea de către Comisie a fuziunii şi retragerea fondului absorbit.

Potrivit legii, un fond de pensii trebuie să aibă cel puţin 50.000 de participanţi după primii trei ani de la data constituirii ca să rămână pe piaţă.

În prezent, 4 din cele 14 fonduri de pe piaţă aveau la sfârşitul lui noiembrie mai puţin de 50.000 de clienţi, ceea ce le face susceptibile pentru preluări.

Activele nete aferente celor 14 fonduri de pensii din pilonul II erau la sfârşitul lui noiembrie 2008 de 715,7 milioane lei (circa 183,5 milioane euro).

Potrivit unor norme de modificare temporară a limitei maxime privind investiţiile, administratorul poate decide ca, pentru o perioadă de un an să investească în titluri de stat, certificate de trezorerie, obligaţiuni guvernamentale, indiferent de termenul de scadenţă sau maturitatea acestor instrumente financiare, cu depăşirea plafonului actual de 70% din valoarea totală a activelor fondului de pensii.

Măsura a fost luată din cauza turbulenţelor de pe pieţele internaţionale.

"Aproape toţi administratorii au notificat Comisia că au decis să folosească acea perioadă de derogare şi este un interval de conformare, în care investiţiile marilor intraţi în sistem se orientează către instrumente cu venit fix", a mai spus Oancea.

El se aşteaptă la investiţii în instrumente cu venit fix în prima jumătate din 2009, respectiv titluri de stat cu maturităţi de la sub un an până la cinci ani.

Oancea consideră că aproximativ 75-80% din fondurile administratorilor vor fi investite în aceste instrumente în prima parte a lui 2009, urmând ca ponderea să crească în a doua jumătate a anului.

Marii administratori estimează că piaţa pensiilor private obligatorii ar putea ajunge la active de circa 2,5 miliarde lei la sfârşitul lui 2009, în condiţiile în care contribuţia va creşte anul viitor de la 2% la 2,5% din venitul brut al salariatului.

Marii jucători din piaţa pensiilor private facultative (pilonul III) au opinii diferite privind evoluţia vânzărilor în sistem, estimând fie o stagnare a acestora, fie noi oportunităţi de creştere a afacerilor.

"Vânzările de pensii private facultative către angajatori ar putea stagna în 2009, în condiţiile în care creşterea economică va încetini către 1-2%", a declarat Emilia Bunea.

Ea a explicat că segmentul "corporate" al pieţelor de asigurări şi pensii este, de regulă, cel mai afectat în condiţii de încetinire economică.

În schimb, Crinu Andănuţ consideră că "dublarea deductibilităţii va face produsul de economisire oferit de fondurile de pensii private mult mai atractiv, în principal pentru companii".

Executivul a aprobat majorarea pragului de deductibilitate la pensiile private facultative până la 400 euro/angajat din 2009, de la 200 euro cât era anul trecut.

Şeful Allianz-Ţiriac Pensii Private estimează că piaţa de pensii private facultative ar putea ajunge la 300.000 de clienţi la sfârşitul lui 2009, în principal datorită stimulentului fiscal. La 30 noiembrie 2008, cele nouă fonduri de pensii facultative aveau 145.072 de clienţi.

Unii administratori subliniază că pensiile private facultative reprezintă un instrument de reducere a costurilor salariale pentru firme, în contextul în care criza economică sporeşte interesul pentru creşterea eficienţei.

Andănuţ susţine că oferirea de pensii facultative pentru angajaţi este cel mai ieftin şi rentabil beneficiu, pentru că dispune de deductibilitate fiscală.

"De aceea, pensia facultativă este mai ieftină pentru angajatori decât majorările salariale", a subliniat şeful Allianz-Ţiriac Pensii Private.

Eventuala atractivitate a pensiilor facultative pentru firme în condiţiile crizei aduce estimări optimiste din partea unor specialişti ai sectorului.

Mihai Şeitan, specialist pe piaţa de brokeraj în asigurări şi pensii private, anticipează o dublare a numărului de contribuabili pe pilonul III în 2009 faţă de 2008, El spune că angajatorii trebuie să compenseze diferenţa înregistrată prin reducerea salariilor oferind pensii private facultative.

"Cred că, în primele trei-patru luni din 2009, puţini angajatori vor proceda astfel, însă consider că spre sfârşitul anului tot mai mulţi angajatori vor oferi pensii facultative", a spus Şeitan, pentru NewsIn.

Valoarea activelor nete ale celor nouă fonduri de pe pilonul III care îşi desfăşoară activitatea pe piaţa din România era de 75,6 milioane lei (circa 20 milioane euro) în noiembrie 2008.

Sursa: NewsIn