Astfel, prin decizia nr. 1736 din 26.02.2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a respins acţiunea CNSAS, ca fiind neîntemeiată, hotărârea fiind irevocabilă.
"În urma unei campanii susţinute de defăimare publică, regizorul Cornel Todea a fost acuzat, în 2008, că ar fi fost colaborator al Securităţii. La vârsta de 14 ani, Cornel Todea a fost obligat să semneze un angajament cu organele Securităţii statului de atunci. Nu a respectat niciodată acest angajament, motiv pentru care a fost nevoit să abandoneze liceul şi mai apoi a făcut închisoare. De asemenea, pe numele regizorului Cornel Todea s-au deschis două dosare de urmărire informativă cu nume de cod «Regizorul» şi «Tudor», dosare care au fost active până în decembrie 1989. Astfel i-au fost încălcate drepturile şi libertăţile fundamentale", se arată în acelaşi comunicat.
În noiembrie 2011, Cornel Todea a primit verdictul de colaborator al Securităţii din partea CNSAS. El ar fi colaborat sub numele de cod "Cucu" şi "Cornescu" şi ar fi furnizat Securităţii informaţii cu privire la mai mulţi oameni de televiziune, printre care Dan Jelescu, Mihai Constantinescu, Mircea Constantinescu, Valentin Plătăreanu, Petre Hîrjovschi, Eva Dragomir, Anatol Cavlescu, Anton Iordache, Doru Segal şi Mirel Ilieşu. În dosarul CNSAS se preciza că Todea ar fi fost "turnător" încă de la vârsta de 15 ani, relaţia cu Securitatea a fostului director al Teatrului "Ion Creangă" din Bucureşti începând în 1950. Elevul Todea ar fi semnat un angajament "pentru acoperirea informativă a colegilor de clasă".
În dosarul regizorului se mai arăta că acesta a continuat să furnizeze Securităţii informaţii atât în perioada studenţiei, cât şi în perioada în care a activat ca asistent la Institutul de Teatru. Atunci, Cornel Todea semna notele informative cu iniţialele "C.T.", "T.C." sau "Cornescu", potrivit documentelor din dosar.
"Copil fiind m-am visat erou, plin de curaj, drept, justiţiar, model fiind părinţii mei. Visul meu a eşuat. Astăzi este greu să-mi explic spaimele, laşităţile, compromisurile, schizoidia existenţei mele. «Colaborator» silit am încercat să nu fac rău nimănui. Că am încercat să fac tot binele care mi-a stat în putere. Ca artist am încercat să mă salvez", scria Cornel Todea în recursul înaintat Curţii de Apel Bucureşti, după verdictul primit.
