Pare ca Uniunea Europeana crede in proiectele noastre, oriunde si oricum, de la autostrazi suspendate care traverseaza marile aglomerari urbane pana la parcurile industriale ale viitorului situate pe masivii muntosi ai Romaniei. Cat costa si cu ce bani, stati linistiti, nu e problema voastra! E treaba Uniunii Europene, ca si asa se plang unii ca nu stim sa cheltuim fondurile europene. Realitatea strazilor nepietruite din cartierele marginase ale oraselor si industria puturilor de apa de la sate, dupa ce au fost cheltuite deja niste miliarde bune de euro de la Uniunea Europeana, ne arata, insa, fata adevarata a lipsei de interes a autoritatilor locale pentru marile proiecte de infrastructura, cu sau fara fonduri europene.
De cele mai multe ori, fara!
Din pacate pentru edilii nostri si din fericire pentru noi, exista o unitate de masura si in cazul promisiunilor electorale cu fonduri europene. Aceasta, in ciuda formulei de exprimare, total anosta, “absorbtia fondurilor de preaderare”, este singura posibilitate a cetateanului de masurare a visului de marire europeana a localitatii sale. Nu intamplator, cei care promit fonduri europene mai putine sunt chiar primarii in functie. Uneori, din respect pentru inteligenta alegatorului, de cele mai multe ori, dintr-o vina ascunsa. Primii au aflat pe cheltuiala administrativa a propriilor cetateni ca Uniunea Europeana crede doar in “vise realizabile”, cu accent in proportie de 90% pe realizabil si foarte putin sensibila la caracterul anticipativ al proiectelor. Cei mai multi inca nu inteleg, ei, cu se aleg de pe urma acestor proiecte si inca mai cauta prin tonele de proceduri cerute de autoritatile europene portita de intrare in propriile curti ale caselor de vacanta.
