Culmea şomajului: şase luni fără job în IT

Mulţi dintre specialiştii IT se află ­într-un moment de redefinire a carierei, spune şeful Brainspotting. Unii aleg trecerea dinspre tehnic către zona comercială, alţii devin freelanceri sau se orientează către alte activităţi, cum ar fi coachingul. Totuşi, dezvoltatorii, programatorii şi administratorii de reţele cu experienţă îşi găsesc un job dacă sunt atenţi la oferte.

“Dacă vor să se angajeze, nu se pune problema să nu-şi găsească. Însă pretenţiile lor salariale s-au modificat mult­ într-un an de criză. În 2008, înainte de criză, candidaţii nu acceptau schimbarea jobului dacă nu primeau 25% în plus la salariu. În urmă cu jumătate de an, IT-iştii se ţineau încă ferm pe poziţii şi nu acceptau mai puţini bani la angajare. Acum se acceptă mai uşor condiţiile angajatorului, chiar dacă banii sunt mai puţini decât la anteriorul loc de muncă. Dacă vezi că prietenii tăi îşi caută un job timp de o jumătate de an, spui mai uşor da”, explică Moghior.

Conform unui studiu realizat de firma BitDefender, 13,7% dintre cei care activează în domeniul IT îşi caută acum un loc de muncă. Pe site-ul eJobs sunt, în acest moment, peste 500 de joburi vacante în sectorul IT, cele mai multe dintre acestea fiind în subdomeniul software. Cererea este cel puţin de două ori mai mare decât oferta. De exemplu, pentru un job de analist programator postat de mai puţin de 24 de ore au aplicat peste 60 de candidaţi.

“În momentul de faţă, sunt mulţi programatori şi consultanţi IT care îşi caută de lucru, însă, în ceea ce priveşte numărul de aplicaţii pe site-ul companiei noastre, aş spune că nu a crescut semnificativ faţă de perioadele anterioare”, spune Dan Roman, preşedintele Consiliului Director al firmei S&T. Potrivit acestuia, un element care ar putea înrăutăţi situaţia angajărilor în domeniu este acela că niciunul dintre proiectele mari cu sectorul bugetar nu a fost încă atribuit. “Dacă aceste contracte nu vor fi demarate în cel mai scurt timp, s-ar putea ca situaţia să degenereze, iar numărul şomerilor să crească şi în domeniul IT”, spune Roman. Proiectele din sectorul bugetar ar putea fi un colac de salvare pentru multe dintre companiile din IT, mai ales că, în contextul economic actual, proiectele din sectorul privat au scăzut cu aproape 50%.

Chiar dacă firmele mari din România nu au suferit atât de mult precum cele din SUA, unde industria IT a fost zdruncinată serios, totuşi, nume precum Forte Siemens şi Siveco au operat reduceri de personal în 2009. Potrivit specialiştilor, disponibilizările din domeniu s-au apropiat, per total, de 10% din personal, dacă punem la socoteală şi renunţarea la contractele temporare, precum şi desfiinţarea unor firme.

“Multe firme mici de IT, cu 10-40 de angajaţi, au dispărut în această perioadă, deşi acestea făceau lucruri frumoase, creative pentru parteneri din SUA. Problema lor principală a fost aceea că s-au încărcat cu nişte costuri salariale foarte mari. Dacă plăteşti zece programatori seniori cu peste 2.000 de euro fiecare, trebuie să facturezi cam un milion de euro pe an ca să ai o marjă de profit acceptabilă”, explică Moghior. Acesta spune că salariile de intrare au scăzut anul acesta cu aproximativ 20%, în timp ce bonusurile pentru proiecte au fost eliminate sau au scăzut cu 50-60%.

“În anii trecuţi, bonusurile îi aduceau unui IT-ist un salariu în plus la fiecare trei luni”, spune şeful Brainspotting. Dacă un absolvent de facultate primea, anul trecut, 800-900 de euro net, acum i se oferă cel mult 600-700 de euro. Pentru oameni cu experienţă de sub doi ani, salariile nu mai depăşesc 1.000 de euro, în condiţiile în care, anul trecut, primeau circa 1.500 de euro. Salariile s-au redus şi pentru seniori (cei cu trei-cinci ani de experienţă): de la 2.000-2.500 de euro net, înainte de criză, la 1.500-1.600 de euro, acum.