La rândul său, şeful Europgroup, Jean-Claude Juncker, spune că negocierile trebuie finalizate "rapid", însă totul depinde de decizia Irlandei de a cere sau nu ajutor.

Uniunea Europeană vrea să ajute Irlanda, dar guvernul de la Dublin spune că nu are nevoie, în acest moment, de banii ei... Un reprezentant al Opoziţiei irlandeze a confirmat însă existenţa unor discuţii cu Uniunea Europeană şi FMI, iar Wall Street Journal crede că ştie şi valoarea pachetului de sprijin, destinat băncilor: între 80 şi 100 de miliarde de euro.

Băncile irlandeze au costat deja enorm statul, care s-a trezit cu un deficit de peste 30 la sută din PIB, anul acesta. Iar îngrijorarea stârnită în pieţe a ridicat prima de risc a ţării la niveluri record. Dacă Irlanda acceptă, în cele din urmă, oferta Bruxelles-ului, trebuie să accepte şi condiţiile cu care aceasta va fi asezonată...Căci ajutorul nu va fi gratuit.

Uniunea şi FMI ar putea cere guvernului de la Dublin noi creşteri de impozite şi reduceri de cheltuieli, privite cu ostilitate de populaţie, deja afectată de criza financiară şi recesiune. În plus, apelul la ajutor ar însemna că Irlanda recunoaşte că este incapabilă să se descurce singură. Şi în loc să redea încrederea investitorilor în soliditatea ţării, va provoca o nouă creştere a ratei împrumuturilor, spun analiştii. Un preţ prea mare, crede Dublinul: ştim ce vom pierde, dar nu suntem siguri ce vom câştiga, declara marţi seara premierul Brian Cohen.

Guvernul irlandez spune că discută în acest moment doar posibilitatea ca sectorul bancar să primească sprijin european, pentru stat nefiind necesară accesarea programului de asistenţă financiară de urgenţă, creat de UE pentru bailoutul Greciei. De altfel, defictul bugetar de 32% din PIB preconizat pentru acest an este cauzat în mare parte de cheltuielile exorbitante ale guvernului cu salvarea băncilor de la faliment.

Premierul irlandez Brian Cowen spunea că Irlanda are acoperit necesarul de finanţare în cash până la jumătatea anului 2011, astfel că Irlanda nu are nevoie să atragă bani de pe pieţe în această perioadă tulbure, când randamentele cerute de investitori la obligaţiuni au dobânzi foarte volatile.

Actuala coaliţie de guvernământ are şi majoritate fragilă în parlament, iar guvernul se teme că ar putea pierde puterea, în condiţiile în care un eventual program de asistenţă financiară ar atrage după sine şi renunţarea la o parte din suveranitate, deci puncte în minus în faţa electoratului pentru alegerile de pe 25 noiembrie.

Portughezii ar putea fi următoarea piesă de domino după Irlanda, lucru recunoscut şi de oficialităţile de la Lisabona, scrie The Telegraph, într-un articol cu titlul "Euro sub asediu, după ce Portuglia a apăsat butonul de panică"

"Există riscul de contagiune. Riscul este ridicat pentru că nu ne confruntăm numai cu o problemă naţională. Sunt problemele Greciei, Portugaliei şi Irlandei. Are legătură cu zona euro şi cu stabilitatea zonei euro, şi din acest motiv contagiunea este mai probabilă în această structură", spune Fernando Teixeira dos Santos, ministrul de finanţe a Portugaliei.

Pe lângă ţările amintite, mai există şi Grecia, prima ţară care a avut nevoie de asistenţa comună FMI-UE (statele din zona euro) şi care în acest moment se află sub un program strict de austeritate, pe care se pare că nu îl va puta respecta în totalitate, din moment ce situaţia acutală este mult mai gravă decât cea preconizată.

Problemele celor trei ţări s-au văzut imediat în randamentele cerute de investitori pentru obligaţiunile de stat, dobânzile crescând în cazul Irlandei şi cu 1% într-o zi.