Curtea de Apel a redus pedeapsa lui Sorin Oprescu

Curtea de Apel București a admis, joi, contestația depusă de Sorin Oprescu și a decis reducerea cu un an a pedepsei de 10 ani și 8 luni primite de fostul primar general al Capitalei într-un dosar de corupție, transmite Agerpres.

Curtea a eliminat pedeapsa pentru abuz în serviciu

Motivul invocat de instanță este dezincriminarea parțială a infracțiunii de abuz în serviciu, ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale, fapt care a determinat reanalizarea condamnării.

„Admite contestația declarată de contestatorul Oprescu Sorin-Mircea. Desființează sentința contestată și rejudecând în fond: descontopește pedeapsa rezultantă de 10 ani și 8 luni închisoare aplicată contestatorului în pedepsele componente de 6 ani și 6 luni închisoare, de 6 ani închisoare, de 3 ani închisoare și de 3 ani și 6 luni închisoare, pedepse pe care le va repune în individualitatea lor. Constată dezincriminată infracțiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din Codul penal, cu aplic. art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000, pentru care contestatorul Oprescu Sorin-Mircea a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare. Înlătură pedepsele complementare și accesorii, aplicate alăturat pedepsei principale de 3 ani închisoare. Contopește pedepsele de 6 ani și 6 luni închisoare, 6 ani închisoare și 3 ani și 6 luni închisoare, aplică pedeapsa cea mai grea, de 6 ani și 6 luni închisoare, la care adaugă sporul obligatoriu de 3 ani și 2 luni închisoare, urmând ca contestatorul Oprescu Sorin-Mircea să execute pedeapsa rezultantă de 9 ani și 8 luni închisoare. Dispune emiterea unui nou mandat de executare în conformitate cu prezenta decizie. Definitivă", se arată în hotărârea Curții de Apel București.

Inițial, în data de 13 mai 2022, Sorin Oprescu fusese condamnat definitiv la o pedeapsă totală de 10 ani și 8 luni de închisoare pentru: spălare de bani (3 ani și 6 luni), luare de mită (6 ani), constituirea unui grup infracțional organizat (6 ani și 6 luni) și abuz în serviciu (3 ani).

Fostul edil a părăsit România înainte de pronunțarea sentinței și a fost localizat ulterior în Grecia, autoritățile române încercând de atunci extrădarea sa.

În paralel, Sorin Oprescu a formulat mai multe contestații în instanțele din România pentru a obține revizuirea pedepsei, invocând modificări legislative și decizii ale Curții Constituționale. Cea mai recentă contestație a fost depusă în iunie, la Tribunalul București, având ca temei „intervenirea unei legi penale noi sau a unei decizii a Curții Constituționale”.

Totuși, la acea dată, Tribunalul București a respins solicitarea sa, considerând că argumentele prezentate nu justifică reanalizarea cazului și că cererea are caracterul unui „apel mascat”.

„Pornind chiar de la cuprinsul cererii formulate de către condamnat, prin apărător ales, tribunalul constată că aceasta abundă de aprecieri teoretice fără aplicabilitate concretă, nefiind indicat niciun argument în sensul existenței unei situații juridice distincte față de cea avută în vedere la momentul pronunțării deciziei penale. În alte cuvinte, tribunalul constată că petentul formulează un apel mascat împotriva deciziei instanței de apel, criticând maniera în care instanțele ordinare (primă instanță și apel) au permis lămurirea acuzației de către parchet în faza judecății și maniera în care aceste instanțe au apreciat întrunite elementele constitutive la infracțiunile de abuz în serviciu și spălarea banilor. Condamnatul nu indică nicio diferență concretă între conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 297 C.pen. în interpretarea ulterioară Deciziei nr. 405/2016 și cel al infracțiunii prev. de art. 297 C.pen. în forma ulterioară intrării în vigoare a Legii nr. 200/2023. În același sens, cu privire la infracțiunea de spălarea banilor, conduita procesuală abuzivă a condamnatului rezultă cu și mai mare claritate, condamnatul rezumându-se a critica raționamentul instanței de apel prin raportare la Decizii CCR, demers inadmisibil în prezenta procedură", se preciza în motivarea instanței.

Apărătorii lui Sorin Oprescu au invocat, între altele, decizia Curții Constituționale din 2016, care a dezincriminat abuzul în serviciu în cazul încălcării legislației secundare. Potrivit acestora, în cazul fostului primar, acuzația viza încălcarea regulamentului intern al Primăriei Capitalei, și nu a unei legi sau ordonanțe, ceea ce ar fi exclus răspunderea penală pentru abuz în serviciu.

De asemenea, a fost menționată și decizia CCR din 2018 privind spălarea banilor, însă aceste argumente nu au fost suficiente pentru Tribunalul București.

Curtea de Apel a avut însă o interpretare diferită, admițând contestația și reducând pedeapsa totală la 9 ani și 8 luni de închisoare, prin eliminarea condamnării pentru abuz în serviciu.