"Cred că în general acestea sunt ţările care au folosit cel mai bine aceste sume venite de la Uniunea Europeană. În cazul Spaniei administraţia bună a fost de mare ajutor. Au avut priorităţi diferite. Spania a investit mai mult în infrastructură, Irlanda în educaţie, în cercetare şi tehnologie. Sunt modele foarte diferite, dar ambele de succes. Cred că au înţeles că administraţia bună este esnţială pentru succes, dar şi proiectele de calitate, înţelegerea nevoii de a avea o strategie de dezvoltare", a declarat comisarul european.

Comisarul mai crede că regiunile sărace, pe lângă proiectele de dezvoltare a infrastructurii, ar trebui să găsească oportunităţi şi pentru industriile de vîrf, care să asigure un ritm rapid de creştere economică.

"Cred că regiunile sărace, în special cele din România trebuie să investească în inovaţie, în cercetare, în dezvoltare. Cred că avem nevoie de o politică europeană care să permită regiunilor să îşi mobilizeze potenţialul de creştere", a mai declarat aceasta.

România va primi pentru dezvoltarea regională peste 11 miliarde de euro din partea Uniunii Europene până în 2013.

"Este foarte important să aveţi un sistem funcţional de monitorizare a proiectelor cu finanţare europeană. Fără acesta, nu veţi şti în ce stadiu se află proiectele şi unde există întârzieri. Nu este doar un instrument birocratic cerut de Comisie, ci unul de management care vă va ajuta să duceţi la bun sfârşit proiectele", a mai spus Danuta Hubner.
Referitor la respectarea regulilor, comisarul de origine poloneză a subliniat că executivul european află întotdeauna dacă există nereguli în gestionarea fondurilor, ceea ce poate duce la blocarea lor. "Nici nu vorbesc de corupţie, pentru că asta se subînţelege, dar despre toate neregulile care pot apărea. Există controale, atât ex-ante, cât şi după demararea proiectelor. Un proiect care azi pare perfect poate fi blocat anul viitor, dacă în timpul controalelor se constată că nu s-au respectat regulile în ceea ce priveşte achiziţiile publice, mediul sau dacă nu cooperaţi cu instituţiile financiare", a avertizat comisarul european.

Luis Costa, consultant independent care  a oferit asistenţă tehnică pentru implementarea unui proiect de dezvoltare a resurselor umane din România, a subliniat că cele mai mari deficienţe ale ţării sunt infrastructura şi pregătirea resurselor umane. "Este foarte importantă modernizarea serviciilor publice din România, mai ales în ceea ce priveşte resursele umane. Aveţi posturi ocupate în totalitate, dar există un mare deficit de calificare, de utilizare a noilor tehnologii în administraţie", a spus Costa.

Un factor important în facilitarea corupţiei sunt salariile mici în serviciul public, a avertizat Anastassions Bougas, şef al departamentului pentru România din cadrul Direcţiei de politică regională a Comisiei Europene. "Nu pot accepta ca un funcţionar public care lucrează 12 ore pe zi să fie plătit cu 200 de euro pe lună, când trebuie să evite orice tentaţie de fraudă şi corupţie. Corupţia există pentru că există salarii de 200 de euro. Există fonduri pentru a acoperi aceste decalaje, dar nu pot accepta nici ca înalţii funcţionari să fie plătiţi cu 1000 de euro şi cei care fac treaba cu doar 300", a spus Bougas.

Oficialul european a explicat că succesul Irlandei şi Spaniei în absorbţia de fonduri a fost şi o chestiune de mentalitate. În aceste ţări, s-a împământenit ideea că "a pierde un euro este foarte rău", pentru că tot cetăţenii ţării îl vor plăti mai târziu, cu dobândă. Disciplina administrativă şi consecvenţa politicienilor în a duce la bun sfârşit proiectele, chiar dacă au fost începute de alţii, fie şi rivali, sunt de asemenea esenţiale în garantarea unei absorbţii de succes a fondurilor europene. Apoi, e şi chestiunea unei viziuni strategice, consideră Bougas. "Degeaba faci un parc industrial, dar fără autostradă şi aeroport în zonă", a exemplificat oficialul UE.