Reducerea evaziunii fiscale şi diminuarea cantităţii de benzină la care au acces angajaţii la stat sunt două variante oferite de Cezar Corâci, preşedintele UGIR 1903. El este de părere că trei miliarde nu ar trebui să fie o problemă pentru România.

„România este în urmă în toate domeniile dar trei miliarde de euro pentru economia românească nu reprezintă atât de mult şi nu numai acesta este motivul reducerii de salarii. Banii ar fi putut fi obţinuţi din reducerea evaziunii fiscale. Cheltuielile publice au două componente: cheltuielile de personal şi cele de capital. De ce nu reducem întâi cantitatea de benzină la care au acces angajaţii la stat?”, a spus Corâci.

Radu Crăciun, directorul de investiţii al Eureko Pensii Private consideră că România poate împrumuta aceşti bani, însă la costuri din ce în ce mai mari.

“Nu e greu să faci rost de trei miliarde, e problemă la ce cost, costurile sunt în creştere, titlurile de stat româneşti cu maturitate în 2017 au o dobândă de 20,5%, săptămâna trecută dobânda era de 7, 5%. Cresc costurile de finanţare a României. Costurile mai mari le amâni pentru anii viitor, dobânzile cresc cu cât eşti mai risipitor. Exemplul este Grecia”, a afirmat Crăciun.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, că, după negocierile cu FMI, pensiile şi ajutoarele de şomaj vor scădea cu 15%, salariile din sistemul bugetar cu 25%, inclusiv salariul minim, şi vor fi reduse "masiv subvenţiile", banii urmând să fie alocaţi ţintit "către cei care au nevoie de sprijin financiar", fiind ocolită varianta creşterii fiscalităţii.

”Creşterea taxelor ar fi însemnat o majorare a preţurilor cu cel puţin 10%. În orice caz, veniturile bugetarilor se reduc de la 1 iunie cu 15 - 20% în ambele variante. Este un sacrificiu necesar, dacă s-ar fi făcut înainte, ar fi fost mai mic”, a comentat Corâci.