Deficitul de cont curent al statelor membre ale Uniunii Europene pe trimestrul al treilea s-a ridicat la 22,9 miliarde de euro, în uşoară creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi faţă de trimestrul doi al acestui an. Pentru întregul an se estimează un deficit de cont curent ceva mai mare de 100 de miliarde de euro, adică în jur de 1 % din PIB-ul comunitar. România, care va adera la Uniune în ianuarie, are un deficit de cont curent estimat la 9,3 % din PIB.
Dacă deficitul de cont curent al celor 25 de state membre ale Uniunii Europene se ridică în acest an la aproape 100 de miliarde de euro, în zona euro, adică în cele 12 state care au adoptat moneda unică europeană, deficitul de cont curent este şi mai redus: 20 de miliarde de euro pe primele trei trimeste ale acestui an. În privinţa serviciilor, statele Uniunii Europene înregistrează chiar o balanţă excedentară.
După integrarea României şi Bulgariei în Uniunea Europeană, cele două noi state, cele mai sărace din Uniune, vor adăuga deficitului de cont curent european peste 15 miliarde de euro. Aceasta înseamnă nu mai puţin de 15 % din deficitul de cont curent la nivel comunitar, în condiţiile în care, luate împreună, România şi Bulgaria vor adăuga PIB-ului comunitar mai puţin de 2 %. Oficialii europeni au avertizat în repetate rânduri autorităţile de la Sofia şi Bucureşti în privinţa riscurilor la care se expun dacă nivelul deficitului de cont curent, adică discrepanţa dintre intrările şi ieşirile de valută, se va menţine în continuare ridicat.
Comisarul European pentru Afaceri Monetare, spaniolul Joaquin Almunia, avertiza la începutul acestui an oficialităţile române că deficitul de cont curent actual nu poate fi susţinut pe termen lung. Acoperirea, deocamdată, a acestor cote ridicate de deficit a fost posibilă datorită investiţiilor străine directe, care sunt pe un trend ascendent şi a remiterilor în valută ale cetăţenilor români care lucrează în străinătate.
Mihnea Anastasiu, editor The Money Channel
