Tezaurul României de la Moscova ajunge, din nou, în atenția instituțiilor europene. Senatorul Titus Corlățean și deputatul Iulian Bulai, membri ai delegației României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, au depus la Strasbourg o moțiune de rezoluție prin care solicită deschiderea unei dezbateri europene privind patrimoniul românesc trimis la Moscova în timpul Primului Război Mondial și modalitățile prin care România ar putea reveni, în viitor, în posesia acestuia.
Moțiunea a fost susținută, la momentul depunerii, de 25 de parlamentari din mai multe țări europene, potrivit lui Titus Corlățean.
Moțiunea a trecut de primul pas procedural
Demersul nu este încă o rezoluție a Consiliului Europei și nu produce, în această etapă, efecte juridice asupra Rusiei.
Biroul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a direcționat moțiunea către Comisia juridică, pentru desemnarea unui raportor. Comisia a lansat deja procedura pentru depunerea candidaturilor, iar desemnarea raportorului ar urma să aibă loc, cel mai probabil, la reuniunea din decembrie.
Raportul care va rezulta ulterior ar putea aduce subiectul Tezaurului în atenția unei instituții europene și ar putea analiza inclusiv modalitățile prin care problema poate fi abordată la nivel internațional.
Corlățean: „Drumul este lung”
Titus Corlățean spune că obiectivul imediat este ca istoria și problema Tezaurului să fie cunoscute de parlamentarii europeni încă din această etapă.
Senatorul afirmă că a prezentat colegilor de la Strasbourg elementele esențiale ale istoriei Tezaurului, precum și importanța pe care subiectul o are pentru România. El consideră că Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei este un cadru potrivit pentru continuarea demersului.
„Drumul este lung”, transmite Corlățean, care amintește că au mai existat demersuri similare la Parlamentul European de la Bruxelles.
El spune că pentru continuarea proiectului este nevoie de cooperarea Ministerului Afacerilor Externe și a Băncii Naționale a României, dar și de implicarea istoricilor și specialiștilor care au studiat problema Tezaurului.
Ce conținea Tezaurul trimis la Moscova
Tezaurul României a fost transportat la Moscova în 1916, în contextul Primului Război Mondial, când autoritățile române au decis transferarea unor valori în Rusia pentru păstrare, după retragerea administrației române la Iași.
Problema restituirii a rămas una dintre temele sensibile ale relației româno-ruse timp de mai bine de un secol. O parte a valorilor a fost restituită în 1935 și 1956, însă problema Tezaurului nu a fost considerată închisă de partea română.
Demersul parlamentarilor români urmărește acum mutarea subiectului într-un cadru european mai larg.
Un raportor european ar putea prelua dosarul
Următorul moment important este desemnarea raportorului Comisiei juridice a APCE.
Potrivit lui Corlățean, raportorul va proveni dintr-un alt stat membru al Consiliului Europei. Rolul acestuia va fi esențial pentru modul în care subiectul va fi documentat și prezentat ulterior în cadrul instituției europene.
Până atunci, moțiunea rămâne un demers parlamentar aflat în faza inițială. Nu există, în acest moment, o decizie europeană privind recuperarea Tezaurului și nici un mecanism prin care Consiliul Europei să poată dispune direct restituirea patrimoniului de către Federația Rusă.
Corlățean critică actuala politică externă a României
În mesajul său, Titus Corlățean a legat demersul și de actuala politică externă a României.
Senatorul critică faptul că obiectivul privind Tezaurul nu ar fi fost menționat în programul de guvernare prezentat recent de candidata pentru portofoliul Afacerilor Externe, Oana Țoiu. Corlățean califică această absență drept „o greșeală impardonabilă” și acuză actorii politici din coaliția PNL-USR-UDMR de superficialitate în tratarea unor asemenea teme. Acestea sunt însă aprecieri politice ale senatorului, nu concluzii instituționale ale APCE.
Demersul este susținut și de Iulian Bulai, membru al delegației României la APCE și președinte al grupului ALDE din această instituție.
O problemă veche de peste un secol, readusă în atenția Europei
Pentru România, miza nu este doar valoarea financiară a bunurilor transportate la Moscova în timpul Primului Război Mondial, ci și recuperarea unor elemente de patrimoniu și clarificarea unei probleme istorice care a rămas deschisă în relația cu Rusia.
Deocamdată, însă, drumul este abia la început. Moțiunea a intrat în procedura APCE, Comisia juridică urmează să desemneze un raportor, iar eventualele concluzii vor apărea ulterior.
Demersul de la Strasbourg deschide astfel o nouă etapă pentru dosarul Tezaurului: de această dată, România încearcă să ducă problema dincolo de relația bilaterală cu Moscova și să o transforme într-un subiect de dezbatere la nivel european.
