Apoi, BNR nu pare sa urmareasca asteptarile pietelor la termen, unde se fac pariuri extrem de mari. Jucatorii straini au platit consistent la maturitatile de unu si doi ani, iar mai nou au inceput sa plateasca si maturitatile de sase si noua luni. De acolo a pornit miscarea pe curs. Vor sa forteze o crestere de dobanda pana la cea programata de pe 7 ianuarie, daca nu chiar o interventie pe FX (Foreign exchange market - cea mai mare piata internationala unde banii sunt tranzactionati - n.red). Ceea ce s-a petrecut in aceste zile seamana cu un atac speculativ, se platesc ratele pe termen lung in FX swaps (operatiunea prin care doua parti se inteleg sa schimbe intre ele o cantitate de valuta pentru o alta, iar dupa o perioada de timp sa intoarca tranzactia in cantitatile originale - n.red), astfel incat cererea e extrem de scazuta. In plus, sunt multe hedge found-uri, care vor sa isi marcheze profiturile si folosesc moneda nationala ca ancora pentru expunerea pe regiune. Oricum, evolutia leului este dependenta de pietele financiare internationale. In plus, un an electoral presupune riscuri crescute ale derapajelor fiscale, ce vor fi reflectate simultan intr-un deficit comercial mai mare. In acest context, Romania se poate confrunta cu problema deficitelor gemene, ceea ce face leul una dintre cele mai vulnerabile monede in cazul unei cresteri a aversiunii fata de risc. Asta legat de curs. Criza creditului ipotecar din Statele Unite implica riscuri ca prognoza noastra
pentru sfarsitul anului sa fie atinsa mai devreme sau chiar depasita. Si pe urma, deficitul de cont curent nesustenabil este principalul risc asociat potentialului de apreciere a monedei nationale. Inchiderea lui se poate face fie gradual, printr-o crestere de productivitate si in contextul unei politici fiscale prudente, fie brutal, printr-o depreciere a monedei nationale.
Aprecierea leului din prima parte a acestui an a fost determinata de conditiile pietelor financiare, in special datorita diferentialului substantial de rata de dobanda, datorita deficitelor de lichiditate din piata monetara, care au impins ratele dobanzilor pe termen scurt pana la peste 50%, in contextul unui sentiment pozitiv fata de tarile emergente, coreland leul cu apetitul investitorilor fata de activele cu un
grad de risc ridicat. Trebuie sa mai adaugam si faptul ca pozitiile pe termen scurt au fost in parte inchise la inceputul crizei sub-prime, iar acum practic piata se misca in functie de stirile din US, mai putin pe ce se intampla pe diferite piete locale. Norocul nostru a fost ca expunerea pe sub-prime a bancilor straine prezente in Romania e una redusa, singura modificare fiind faptul ca nu pot atrage lichiditate in EUR pe acelasi termen, decat cu costuri de imprumut mai ridicate. Problema cu lichiditatea tine mai mult de aversiunea la risc si de dificultatile de evaluare a titlurilor folosite pentru colateral (garantare), avand in vedere ca ECB-ul a injectat lichiditate si a anuntat ca e pregatit sa mai injecteze la nevoie. Astfel, problema pare sub control.
