Guvernul s-a angajat, prin acordul de împrumut semnat cu instituţiile internaţionale, să reducă anul acesta cheltuielile cu personalul bugetar cu 20%, în condi­ţiile în care acestea au depăşit, în 2008, 8,6% din PIB, iar ţinta pentru 2011 a fost fixată la 6,7% din PIB. Astfel, reprezentanţii Executivului au declarat, în repetate rânduri, că ambele variante prin care se poate face acest lucru sunt reducerea numărului de angajaţi, care în ultimii patru ani a crescut cu 16%, sau reducerea substanţială a veniturilor.

Şi dacă tăierea veniturilor lunare ale bugetarilor a fost tranşată mai mult sau mai puţin la rectificarea bugetară din aprilie, când bugetele principalilor ordonatori de credite au fost reduse, iar banii pentru o bună parte din sporuri nu s-au mai regăsit în schemă, Guvernul amână, de la o săptămână la alta, o decizie în ceea ce priveşte eliminarea unor locuri de muncă din aparatul bugetar. Boc a anunţat, la finele şedinţei de miercuri a Executivului, că membrii Cabinetului au convenit “punctual” ca unele agenţii guvernamentale să fie desfiinţate - fie prin comasare, fie prin preluarea activităţii acestora de către ministere -, iar la agenţiile care nu pot fi desfiinţate, fie datorită raporturilor cu CE, fie pentru că sunt indispensabile funcţionării statului, se vor face reduceri de personal sau de salarii.

Şeful Cabinetului a mai precizat că la unele agenţii “nu se simte criza”, argumentând că există şoferi care au un salariu de 4.100 de lei pe lună, iar unii directori - 17.600 de lei lunar. Lucruri ştiute şi analizate de la începutul anului, dar pentru îndreptarea cărora membrii Executivului mai caută încă soluţii. “Pe lângă cele două variante prezentate, respectiv reducerea cheltuielilor şi a numărului de angajaţi de la stat, în prezent noi asistăm la o a treia, şi anume amânarea interminabilă şi iresponsabilă a luării unei decizii în acest sens. Nu înţeleg care este mecanismul de gândire al Guvernului şi ce aşteaptă să se întâmple până la sfârşitul anului, probabil că speră să poată amâna aceste decizii până după alegerile prezidenţiale din toamnă. FMI-ul va fi însă de altă părere şi este posibil ca după evaluarea din aceste zile Guvernul să fie urecheat, în condiţiile în care acordul prevede că România trebuia să facă lunar către instituţia internaţională raportări cu privire la concedierile din sectorul public, la posturile tăiate şi la economiile realizate”, a spus pentru Business Standard directorul adjunct al Institutului pentru Politici Publice (IPP), Adrian Moraru. Acesta a explicat că menţinerea aceluiaşi număr de salariaţi în sectorul public va duce la o “criză provocată de salarii, care va îngenunchea România” anul viitor.

Pe de altă parte, reducerea personalului bugetar ar putea crea disfuncţionalităţi în administraţie, la nivel local. “Sunt oraşe sau municipii în ţară unde instituţiile statului şi consiliile locale sunt principalii angajatori din judeţ, prin urmare, o reducere drastică a personalului din aceste instituţii ar putea crea alt gen de probleme, cum ar fi creşterea şomajului”, a spus Moraru. Realizarea unei analize amănunţite şi a unui plan de reducere a personalului din administraţie a fost principala cerinţă, atât a instituţiilor internaţionale, cât şi a oamenilor de afaceri şi a sindicatelor din România. “Trebuie să facă această reducere, este absolut necesar să dispară toate acele agenţii fără sens, care nu fac nimic şi care nu justifică în niciun fel banii pe care îi primesc. Este păcat de aceia care vor rămâne fără locuri de muncă şi care nu erau numiţi politic, dar se întâmplă peste tot. Dacă în privat se reduce personalul, Guvernul trebuie să fie primul care să facă acest lucru”, a explicat Marius Bostan, senior partner la VMB Partners. Singura condiţie este, în opinia acestuia, ca reducerile să se facă în urma unor analize amănunţite, acolo unde este exces de personal, şi nu în instituţiile în care există deja deficit, situaţie care ar bloca şi mai mult administraţia publică. “O decizie de genul concedierilor poate fi una optimă pentru un anumit domeniu, dar numai după realizarea unor analize”, explica recent şi reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu. Potrivit acestuia, orice măsură pe termen scurt trebuie legată de un proiect de reformă pe termen mediu sau lung. “Întreaga administraţie are nevoie de reforme, fiind un plan pentru fiecare sector”, a spus Tănăsescu.

De o eventuală blocare a administraţiei publice se tem şi sindicatele, care consideră că este posibil ca renunţarea la un număr de bugetari să se facă tot pe criterii politice. “Sper să nu se ajungă la situaţia în care angajaţii statului să se submineze unul pe altul pentru a intra în graţiile şefilor, ca să nu fie daţi afară. Pe de altă parte, mi-e teamă că vor fi restructuraþi toþi funcţionarii publici care muncesc, iar cei numiţi pe criterii politice şi care sunt de cele mai multe ori incompetenţi vor rămâne în funcţii”, a explicat pentru Business Standard Ovidiu Jurca, vicepreşedintele Blocului Naţional Sindical, care a precizat că este absolut necesar ca, înaintea luării unei decizii, să existe consultări cu sindicatele din instituţiile respective.

“Desfiinţarea unor agenţii centrale cu filialele lor locale va fi o soluţie pentru diminuarea personalului, dar care ar putea duce şi la disfuncţionalităţi în administraţia publică. Pentru că este greu de crezut că într-un birou în care lucrează acum doi oameni şi fiecare face jumătate din munca necesară, dacă este dat afară unul dintre ei, celălalt va putea prelua cu succes şi atribuţiile celuilalt”, consideră şi Adrian Moraru. Indiferent de cum se va reduce personalul şi de momentul în care se va face anunţul oficial, reprezentanţii Executivului se gândesc la soluţii în acest sens, surse guvernamentale declarând recent, pentru NewsIn, că numărul angajaţilor din sectorul bugetar va trebui să scadă cu aproximativ 200.000 în următorii trei ani. «De redus, sigur se vor reduce. Trebui să ne încadrăm în ce am convenit cu FMI, pentru că altfel nu ne vor da banii. Trebuie creat un sistem nou de evaluare a angajaţilor, prin introducerea unor examene anuale sau semestriale, astfel încât să rămână angajaţi la stat doar cei mai buni», au explicat oficialii guvernamentali. Memorandumul tehnic din cadrul acordului cu FMI prevede scăderea ponderii cheltuielilor cu salariile în bugetul de stat de la 8,6% din PIB în 2008 până la 7,8% din PIB în acest an, 7,2% în 2010 şi 6,7% din PIB în 2011.

Termen-limită

Premierul Emil Boc a declarat după şedinţa de Guvern de miercuri că 14 august este termenul până la care trebuie finalizat proiectul legii salarizării unitare şi că opţiunea lui este ca acesta să fie promovat prin asumarea răspunderii. Proiectul legii de salarizare în sectorul public s-a aflat, în ultima lună, la Ministerul Finanţelor, care trebuia să efectueze analizele financiare ale grilei, pe care urma să le prezinte în Guvern. Ministrul Muncii, Marian Sârbu, declara, săptămâna trecută, pentru Business Standard, că proiectul va fi discutat cu reprezentanţii FMI care au venit la Bucureşti, o concluzie în acest sens urmând a fi prezentată în 10 august.