In plus, scumpirea creditelor in valuta pe care bancile romanesti le acorda e motivata si de dependenta extrem de ridicata pe care acestea o au fata de fluxurile financiare care intra in tara.
Astfel, potrivit studiilor UniCredit, o patrime din fiecare credit acordat in valuta de bancile locale are drept sursa de finantare fluxul financiar de valuta care intra in tara. Acest indicator este de 26% in Romania, fata de 6% cat e in Serbia, ori 9% in Bulgaria. Motivele care pledeaza in favoarea scumpirii creditelor par a fi evidente.
Pe plan international, finantarile se scumpesc, primele de risc sunt tot mai mari, iar neincrederea dintre banci motiveaza jucatorii sa isi creasca pretul oricarei participatii, restrangand astfel creditarea.
“Statele Europei de Sud-Est si cele baltice s-ar putea confrunta cu o restrangere a creditarii. Avand in vedere cresterea puternica din ultimii ani, precum si preocuparile privind supraincalzirea economiei, acest aspect s-ar putea dovedi benefic pentru remedierea dezechilibrelor existente. UniCredit prognozeaza o crestere de 5,9% in 2008 si de 5,6% in 2009, fata de cea de 6,6% estimata pentru 2007”, a confirmat pentru Business Standard Deborah Revoltella, economist-sef pentru ECE al Grupului UniCredit si al Bank Austria Creditanstalt.
Prudenta. Banca Centrala Europeana a dat publicitatii in aceste zile, pe pagina de internet, un studiu din care rezulta ca institutiile financiare de credit din zona euro vor inaspri conditiile de creditare in urmatoarele trei luni, pe fondul unei scaderi a cererii de imprumuturi atat din partea persoanelor fizice, cat si a companiilor. Potrivit aceluiasi studiu, in cursul ultimelor trei luni, bancile au inregistrat dificultati in activitatea de creditare, ca urmare a consecintelor crizei financiare, iar acest lucru ar urma sa se prelungeasca si in urmatoarele luni.
“Cele mai multe banci au explicat ca turbulentele de pe pietele financiare au intarit conditiile de finantare pe piata de gros in ultimele trei luni, adaugand ca acest lucru ar urma sa continue si in urmatoarele trei luni”, anunta BCE. Ancheta a fost derulata in randul responsabililor cu creditarea din 89 de banci diferite din zona euro, iar rezultatele sale au fost publicate cu o luna mai devreme decat in mod normal.
Estimari. Faptul ca Romania ar putea deveni unul dintre motoarele businessului bancar e confirmat de estimarile echipei de cercetatori pe macroeconomie a Erste Bank, care estimeaza ca sistemul bancar romanesc isi va tripla activele in urmatorii doi ani. “Romania a incheiat anul 2007 cu un volum al activelor bancare echivalent cu cel al Ungariei in 2001, iar daca ne uitam la potentialul de crestere economica al Romaniei, la faptul ca exista un potential de zece milioane de romani nebancarizati, o triplare a activelor din sistemul bancar roman nu pare deloc o exagerare”, a declarat pentru Business Standard Reiner Muntz, seful diviziei de cercetare din Erste Bank.
Muntz vede un volum al activelor bancare romanesti de circa 180 miliarde euro, fata de 63,4, cat era dupa primele noua luni din 2007. “Aceasta ar fi cea mai mare crestere din zona Europei Centrale si de Est, si ca volum, si ca viteza de crestere”, a conchis Muntz. In aceasta
evolutie conteaza mult si bancarizarea scazuta din Romania, codasa regiunii la acest capitol. Cu toate ca 51% dintre romani au un cont bancar, tara noastra e net depasita de Croatia (87% bancarizata), Cehia, Slovacia (ambele cu 81%) sau Ungaria (75%). Chiar si in Serbia, doua treimi din populatia adulta aveau cont in banca in 2006, arata datele prezentate de oficialul Erste. In Austria, doar 200.000 de persoane - circa 2% din adulti - nu au cont in banca, a aratat Muntz. “Aproape 19 milioane de ucraineni, zece milioane de romani si 2,2 milioane de unguri nu au cont in banca, ceea ce, pentru banci, reprezinta un potential de crestere pe viitor”, a apreciat seful cercetarii din Erste Bank.
De altfel, Romania este codasa la mai toate capitolele din punctul de vedere al adancimii pietei bancare. Astfel, depozitele sectorului nefinanciar reprezentau, in 2007, circa 1.700 euro/locuitor in Romania, fata de 5.700 de euro in Croatia, 8.000 de euro in Cehia, 4.600 de euro in Ungaria sau 36.000 de euro in Austria. In urma Romaniei se aflau doar Serbia (1.200 euro/locuitor) si Ucraina (1.300 de euro). Ca pondere in produsul intern brut (PIB), depozitele reprezentau, anul trecut, in Romania, circa 30%, in timp ce, in toate celelalte tari din regiune cu care s-a realizat comparatia, depozitele populatiei si firmelor depaseau 40%.
Impulsul principal al extinderii activitatii bancilor va veni dinspre cresterea veniturilor populatiei, ca parte a procesului de convergenta cu tarile mai avansate din Uniunea
Europeana. “Pe masura ce oamenii devin mai bogati, vor simti nevoia unor plasamente mai sofisticate ale economiilor lor decat depozitele bancare, astfel ca activele fondurilor mutuale, de exemplu, foarte scazute acum, vor creste semnificativ”, a completat si Rainer Singer, senior cercetator al Erste Bank.
Schimbari. Avantul businessului bancar ar putea aduce doua modificari la nivelul jucatorilor. Evitarea supraexpunerii pe riscul de credit si de dobanda, precum si schimbarea calitativa a relatiei client-banca. In privinta riscului de credit, bancile locale ar putea trece la calculul unor indicatori nespeci
fici, care sa monitorizeze mai bine acest risc. “Este vorba de raportul dintre datoria gospodariilor populatiei si venitul lor, de raportul dintre platile de dobanzi ale gospodariilor si venitul acestora si de calculul raportului de parghie, care raporteaza datoriile totale ale gospodariilor, la volumul activelor acestora”, arata Mihai Bogza, presedintele Bancpost. De partea clientilor, bancile isi vor schimba comportamentul, pe fondul concurentei si al ofertei bancare in crestere. “Cand inflatia a avut un caracter imprevizibil, bancile au rezolvat problema stabilind la credite dobanzi variabile, pe care, prin contract, puteau sa le modifice la discretie pentru a mentine o marja confortabila fata de dobanda pasiva. Astfel, riscul de dobanda a fost transferat integral asupra beneficiarilor creditelor. Practic, bancile au impiedicat astfel materializarea riscului de dobanda, dar au contribuit indirect la materializarea riscului de credit”, mai arata seful Bancpost in recenta sa teza de doctorat.
Risc. Este o criza subprime posibila in Europa? Nu, spun analistii chestionati pe aceasta tema de Business Standard. “Din punctul de vedere al fundamentelor economice, pietele din ECE par a fi sub o nejustificata presiune. De fapt, criza actuala prin care trec pietele financiare este una de incredere, mai curand decat una a lichiditatii. Iar corectiile care se petrec sunt pozitive, in cele din urma. Investitorii isi reduc apetitul pentru risc, acceptand randamente mai mici, dar mai sigure”, a declarat pentru Business Standard Fritz Mostboeck, seful cercetatorilor din intregul grup Erste. El a precizat ca Europa nu poate genera o criza similara celei din SUA, pentru ca atat fundamentele, cat si mecanismele sunt complet diferite in Europa si in SUA. “FED isi orienteaza politica spre cresterea economica a SUA, in vreme ce BCE tinteste stabilitatea preturilor”, a conchis Mostboeck.
‘Riscul de dobanda a fost transferat integral asupra beneficiarilor creditelor. Practic, bancile au impiedicat astfel materializarea riscului de dobanda, dar au contribuit indirect la materializarea riscului de credit. Mihai Bogza presedinte Bancpost
‘Criza actuala prin care trec pietele financiare este una de incredere, mai curand, decat una a lichiditatii. Iar corectiile care se petrec sunt pozitive, in cele din urma. Investitorii isi reduc apetitul pentru risc, acceptand randamente mai mici, dar mai sigure. Fritz Mostboeck director cercetare Erste
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
