La nivel național, în perioada 2014-2019 investițiile insuficiente în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării (CDI din) fonduri guvernamentale, nu întotdeauna corelate cu fondurile structurale, au produs puține transformări importante în ecosistemul românesc de CDI și au determinat o dinamică negativă a producției științifice, o slabă vizibilitate internațională a
cercetătorilor și a rezultatelor cercetării românești, reducerea numărului de tineri doctori și doctoranzi, singurul efect pozitiv fiind, într-o oarecare măsură, îmbunătățirea infrastructurii CDI, pentru care s-au utilizat resurse financiare puse la dispoziție din fondurile structurale, se arată într-un Memorandum elaborat de către Ministerul Educației ce are în vedere aprobarea utilizării mecanismului de sprijin al politicilor (PSF) din Programul Orizont 2020 pentru evaluarea politicilor naționale în domeniul cercetare, dezvoltare și inovare, a guvernanței și arhitecturii instituționale, în vederea unei mai bune integrări în Spațiul European al Cercetării.

Datele existente indică și o capacitate de comercializare și transfer către utilizatori (în principal mediul economic) foarte limitată a rezultatelor cercetării și inovării românești. Nivelul antreprenoriatului, în mod special al antreprenoriatului bazat pe inovare, este la un nivel redus, mult sub potențialul existent în România. Alocarea bugetului național pentru CDI este semnificativ sub țintele asumate prin documente strategice naționale precum și în raport cu media UE 28. Alocările financiare guvernamentale pentru activități CDI, după ce au crescut la 0.26% din PIB în 2015, au scăzut la 0.18% în 2018 și 2019.

România încheie ciclul de politici publice 2014-2020 în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării (CDI), fără să fi fost realizată o evaluare intermediară sau un studiu de impact. În absența unui nivel suficient de finanțare publică a cercetării și inovării pentru perioada 2014-2020, obiectivele legate de competitivitate pentru cercetare și inovare, și ale strategiei de specializare inteligentă nu au putut fi atinse.

Participarea României la Programul Orizont 2020 (2014-2020) este modestă fiind comparabilă, din punct de vedere al sumelor atrase, cu cea a Estoniei, cu 214.8 milioane de euro atrase din bugetul Orizont 2020 și 787 contracte semnate în care sunt 1.190 parteneri români. Această situație a fost generată, în principal, de subfinanțarea cercetării din fonduri publice, dar și de dificultățile în atragerea fondurilor private în cercetare și inovare, și de lipsa unor politici  naționale susținute care să stimuleze activitatea CDI. Toți acești factori au produs efecte negative în ecosistemul românesc de CDI și au determinat un regres în ceea ce privește
majoritatea indicatorilor din Datele Statistice privind Inovarea Europeană (European
Innovation Scoreboard 2019).

Orizont 2020 este cel mai amplu program de Cercetare și Inovare derulat vreodată de Uniunea Europeană. Este disponibilă o finanțare de 80 de miliarde de euro pe durata a 7 ani (2014-2020),  pe lângă investițiile private pe care această finanțare le va atrage. Această promite mai multe inovații capitale, descoperiri și premiere mondiale, aducând ideile mărețe din laboratoare pe piață. Orizont 2020 este instrumentul financiar de implementare a Uniunii Inovării, inițiativa emblematică Europa 2020 ce vizează asigurarea competitivității globale în Europa.

Astfel, Romania este pe ultimul loc din Uniunea Europeană datorită reducerii numărului de cercetători cu 4.6% în raport cu 2017, a investiției firmelor private în activități CDI cu 51% în raport cu 2011, și a numărului de IMM-uri implicate în procesul de inovare cu 42.5% în raport cu 2011. România este, în acest moment, clasificată ca inovator modest (cu mai mult de 50% decalaj față de media UE). Prin urmare, este nevoie de o reformă reală a sistemului național CDI
bazată pe o analiză transparentă și imparțială a factorilor care au generat declinul cercetării și inovării în România.