Cat de mult a fost ajutat BCR Asset Management (BCR AM) de Grupul BCR, cel mai mare grup bancar din tara, ca sa devina liderul pietei fondurilor mutuale? Va lansa Grupul BCR un pachet de produse din care sa faca parte si oferta de titluri ale fondurilor BCR AM?
Nu in viitorul foarte apropiat. Dar, in piata, ideea va fi una dintre temele campaniilor anului 2008 si, sigur, si noi urmarim acest lucru. De pilda, ideea de cuplare a depozitului bancar la termen cu unitati de fond nu este noua. In ultimii doi ani, a mai fost incercata aceasta idee, nu cu mult succes. Am vazut acum ca este din nou incercata.
Sigur, este deja un truism faptul ca BCR este un brand foarte puternic pe piata financiar-bancara si ca acest fapt sprijina mult societatea de administrare a investitiilor (SAI) din cadrul grupului. Suntem intr-un proces in care incercam sa optimizam aceasta relatie cu banca si relatia dintre produsele noastre si puterea de distributie pe care ne-o ofera grupul, pentru a profita inclusiv de capitalul de incredere conferit de acest brand.
Unitatile celor opt fonduri ale BCR AM se distribuie prin reteaua bancii?
Da, dar exista si posibilitatea, pentru clientii institutionali, de a veni la sediul nostru. Vanzarea de unitati de fond nu este o roata de inventat in Romania. Acestea sunt produse de retail si, atunci, vanzarea lor face obiectul cailor specifice retailului, atat dupa standardul clasic, prin retelele bancare, cat si prin metode alternative, care capata o pondere tot mai mare in ultimii ani. Astfel de dezvoltari s-au intamplat cu succes pe piete din jurul nostru.
Adica prin internet?
Internetul este o cale importanta pentru a creste gradul de penetrare a ofertei. Internetul sau call-centerurile folosesc clientilor pentru a afla detalii despre servicii, fara sa mai bata drumul pana la ghiseu. Avem in planurile noastre dezvoltarea serviciului de call-center. Si o sa vedem cat de curand vom putea sa fructificam si posibilitatea operatiunilor online.
In plus, dincolo de reteaua proprie, structurile de vanzari mobile au un rol important in dezvoltarea acestei industrii a fondurilor mutuale. Vrem sa dezvoltam o retea mobila de vanzare a titlurilor fondurilor noastre, care sa devina complementara retelelor fixe din cadrul sucursalelor si agentiilor bancare. O retea mobila va fi mai flexibila.
Asta inseamna ca niste (sa le zicem generic) brokeri, nu neaparat angajatii Grupului BCR, vor bate la usa sau vor telefona potentialilor investitori? Incepand de cand?
Este o intentie a noastra. Intai de toate, trebuie sa avem certitudinea ca noul regulament va oferi baza legala care se cuvine pentru aceasta activitate. In masura in care ea va fi asimilata de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), orice constructie a unei retele sau a unui nou produs are nevoie de timp, atat pe partea de punere la punct a unor proceduri, cat si a relatiilor contractuale si logistice necesare. Poti construi ceva de la zero sau sa folosesti niste retele existente, la a caror oferta de servicii se poate adauga si un produs precum unitatile de fond mutual. Ideea este sa putem folosi pentru distributie si alte canale, nu numai pe cele proprii. Pot fi si retele din interiorul grupului...
Cum ar fi reteaua fondului de pensii?
...Pot fi si retele de vanzari din afara grupului. Este una dintre preocuparile noastre, in vederea dinamizarii distributiei de unitati, pe langa efortul din cadrul Grupului BCR. Evaluam optiunile pe care ni le va oferi piata, cu privire la retelele mobile de vanzari, atat din interiorul, cat si din afara grupului. Fondurile mutuale vor ajunge si la investitori potentiali, la care nu au ajuns inca. BCR Asset Management este prima si singura SAI care a pus la punct o oferta completa a tuturor celor patru tipuri de fonduri deschise de investitii pe care le consacra legislatia actuala. Acum, cand ne adresam tuturor structurilor de risc, suntem foarte interesati de cresterea gradului de penetrare a ofertei noastre.
Imbunatatirea distributiei este o problema pentru toata industria fondurilor, care au ceva mai mult de 82.000 de participanti, in vreme ce alte segmente ale pietei financiare ajung la multe sute de mii. Zona de investire este cea care are cel mai redus grad de intermediere financiara. Aici avem cel mai mare decalaj de recuperat fata de celelalte piete europene si este de asteptat ca, in anii urmatori, aceasta zona sa aiba cea mai mare dinamica de dezvoltare din cadrul pietei financiare.
Ce se mai aude cu noile tipuri de fonduri pe care va propuneti sa le lansati?
Ajungem, din nou, la noul regulament, la legislatia care trebuie, mai intai, sa permita existenta unor fonduri deschise de investitii imobiliare sau a altora, alternative, cum sunt fondurile deschise de tip private equity sau hedge-fund-urile.
Sunt tipuri noi de fonduri, care exista peste tot in Uniunea Europeana, iar noi, ca tara membra, nici nu avem legislatia aferenta acestora. Nu este recunoscut nici faptul ca anumite tipuri de fonduri exista si ca sunt instrumente financiare. Este important ca, mai intai, sa apara aceasta recunoastere legala explicita, iar apoi sa apara reglementarile de detaliu, care sa faca posibila functionarea lor. Mai trebuie recunoscuta explicit si posibilitatea ca fondurile romanesti sa investeasca in alte fonduri straine sau pe pietele straine. Cand am lansat cele trei fonduri de fonduri (clasa “Europa”), a trebuit sa facem modificari la prospecte, tocmai pentru ca legislatia noastra primara si secundara nu recunoaste anumite tipuri de fonduri, in care noi ne
propuseseram sa investim. Investitorul roman nu are nici pe piata autohtona si in moneda nationala toate instrumentele de care ar avea nevoie si nici nu are acces la cele de pe alte piete.
Toate tipurile de fonduri noi si alte precizari necesare apar in forma de regulament agreata cu CNVM si asteptam sa se concretizeze si in documentul final.
Cand?
Speram ca evenimentul sa se produca spre sfarsitul lunii aprilie sau la inceputul lunii mai, tocmai pentru ca piata sa poata beneficia concret, in cursul acestui an, de prevederile noului regulament. Adica sa avem noi produse, pana la finele anului 2008. Este important ca regulamentul sa fie adoptat de CNVM in forma agreata, in urma unor discutii extrem de constructive. Pentru mine, care am mai bine de un deceniu pe piata de capital si am vazut nu meroase tentative de a schimba regulile jocului, cred ca este una dintre cele mai substantiale consultari de pana acum. Piata a avut propuneri consistente, pe care a stiut sa si le argumenteze, a fost reprezentata de majoritatea operatorilor de pe piata, deci nu numai de unul-doi jucatori, iar oficialii CNVM au fost parteneri de dialog reali. A fost un dialog real, nu unul mimat. Sa speram ca si rezultatul final al dezbaterii din interiorul CNVM va fi cel asteptat.
Sunt mai mult de doi ani de cand se lucreaza la refacerea lui, pe baze mereu actualizate, pentru ca lucurile au evoluat mult, intre timp, pe piata financiara, in ansamblul ei.
Nu dureaza cam mult lansarea unui nou fond?
Perioada de gestatie, ca sa zic asa, este foarte lunga. Trebuie construit prospectul fondului, trebuie elaborate procedurile interne de lucru, trebuie facute modificarile sistemului informatic pentru toate operatiunile noi si altele. Daca CNVM zice ok in mai, cel mai devreme in toamna, am putea lansa primul fond nou. Ar mai trebui sa putem vorbi, in momentul respectiv, si de imbunatatirea semnificativa a perceptiei investitorilor la risc, atat a celor romani, cat si a celor de afara.
Ce face breasla, in aceste vremuri vitrege pe piata?
Continua strategia de consolidare a credibilitatii si de dezvoltare a ofertei. Urmarim si intrarea pe piata a fondurilor de pensii, care sunt, la randul lor, limitate de restrictiile din legislatia secundara a CNVM. Din moment ce vom avea o deschidere sau o repunere a problemelor in termeni europeni, a problemei tipurilor de fonduri care vor putea exista pe piata romaneasca si in care celelalte fonduri de investitii (inclusiv cele de pensii) vor putea face plasamente, va trebui sa avem o discutie ulterioara si privind acele limitari.
O observatie importanta, pe care noi am facut-o de multa vreme Comisiei de Supraveghere a Pensiilor, este aceea privind limitarea la 5% a detinerii in fonduri deschise a unui fond de pensii, o limitare arbitrara si fara sorginte europeana si pentru care nu exista o argumentatie rationala, in momentul de fata. Mai este si interdictia de a investi prin entitati din cadrul aceluiasi grup. Reglementarile CNVM deja impun ca un fond de investitii sa nu investeasca mai mult de 20% din active in instrumente ale aceluiasi grup, fie ele depozite bancare sau altceva. Oricum, un fond din cadrul unui grup nu poate avea o expunere mai mare. Inca o interdictie, precum aceea ca un fond de pensii sa nu poata investi intr-un fond administrat de un SAI din cadrul aceluiasi grup, nu este productiva si nu se adreseaza niciunui conflict de interese. Sunt bariere administrative care nu fac cinste unei piete care se reclama a fi europeana.
BCR Asset Management Fonduri deschise de investitii
Profil
Are cea mai mare cota de piata specifica dintre subsidiarele Grupului BCR. Prin intermediul BCR, dispune de cea mai mare retea teritoriala de distribuire dintre societatile de administrare a investitiilor, ceea ce ii permite posibilitatea promovarii in randul clientilor bancii atat a fondurilor deschise de investitii administrate, cat si a conturilor individuale de investitii.
CV BCR AM
- Administreaza opt fonduri deschise de investitii, acoperind intreaga paleta de tipuri. Are cea mai mare cota de piata dintre cele 15 societati de administrare a investitiilor din Romania (17,8% din activele nete totale, de 866 milioane de lei, sau 237 milioane de euro)
- Administreaza fondurile BCR Monetar, BCR Obligatiuni, BCR Clasic (plasamente in instrumente cu venit fix), BCR Dinamic (plasamente diversificate), BCR Expert (de actiuni) si fondurile de fonduri BCR Europa Avansat, BCR Europa Conservator, BCR Europa Mixt
CV
- 2008 - Presedintele executiv (CEO) al BCR Asset Management si de peste zece ani in piata de capital autohtona
- 2007 - Director la Deloitte Consultanta SRL.
- 2005 - Secretar de stat la Ministerul Finantelor Publice, seful Trezoreriei de Stat
- 1999-2005 - Presedinte director general la Raiffeisen Capital&Investment (RCI) Bucuresti
- 1996-1998 - director general al Societatii Nationale de Compensare, Decontare si Depozitare
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
