De ce nu functioneaza bursa cerealelor in Romania?

Am vrut sa facem la Bursa Romana de Marfuri (BRM) o bursa a cerealelor si am reusit doar partial, dar cred ca, pana la urma, tot vom face un ring al cerealelor. Vointa a fost, problema cea mai delicata la tranzactiile cu cereale este insa mentalitatea foarte retrograda, de genul ce sa ma mai duc sa dau un comision la bursa. Am vrut sa-i conving pe producatori, procesatori si pe comercianti sa vina la bursa, sa vanda si sa cumpere. Le-am zis ca daca pretul pe care il obtin este mai mic decat cel din tranzactiile directe, trebuie sa faca tranzactia respectiva. Dar sa incerce macar. Multi nu au venit, pentru ca bursa impunea anumite conditii, cum ar fi plata unei garantii pentru buna executie a contractului.

 Ce alte probleme au mai existat?

In perioada in care am lucrat la BRM, am fost prin tara si am prezentat producatorilor, procesatorilor si comerciantilor avantajele tranzactionarii cerealelor la bursa, modalitati de tranzactionare, care au fost simplificate foarte mult, se infiintase piata la disponibil, astfel ca cel care trebuia sa liciteze marfa nu trebuia sa fie prezent in ring. Facea o comanda, si brokerii tineau legatura telefonic, prin fax sau e-mail cu potentialii cumparatori. Sa zicem ca, la un moment dat, acesta dorea sa schimbe pretul de vanzare. Putea sa-l modifice cu 24 de ore inainte de tinerea licitatiei. Producatorii au zis ca este perfect si ca vin la bursa. Problema era ca mai aveau si plusuri, cantitati care se vand la negru. Au intrebat daca putem sa le luam prin bursa, ceea ce nu era posibil.

 Cand vedeti o bursa a cerealelor in Romania?

Din afara bursei, mi-am propus sa pot actiona direct si sa-i conving pe producatori sa se duca sa vanda cerealele pe bursa, macar sa faca oferta. Exista si ideea de a face o bursa a cerealelor nu neaparat prin BRM, ci sa-i conving pe cei din industrie sa constituie ei o bursa a cerealelor.

 Cat din piata cerealelor se tranzactioneaza la negru?

Piata la negru are o cota destul de importanta. O buna parte a celor care produc cereale apeleaza la astfel de mijloace. Presedintii de asociatii gasesc solutii pentru a declara productii mai mici, iar diferenta o folosesc pentru a o vinde pe piata la negru. Cred ca aproximativ 20%, cel putin, din cantitate este valorificata ilegal, comparativ cu 5-10% in tarile dezvoltate. Cred ca evaziunea fiscala exista in toata lumea. Nu sunt de acord cu aprecierile ca 60% din piata painii este la negru, este exagerat, in conditiile in care aproape 40% din productie este acoperita de brutarii.

 Este rentabila industria de morarit si panificatie?

Noi lucram cu un nivel de rentabilitate redus sau mai bine zis multi sunt pe pierdere. La preturile actuale, intreaga industrie este pe pierdere. Cine lucreaza numai paine, si oficial, are pierderi, fara dubii. Ca o societate sa aiba o rentabilitate de 2%, trebuie ca painea de 280 de grame sa coste in jur de un leu, cu TVA, la un pret al graului de 0,82 de lei kilogramul, fara TVA. Acum, media la paine este de 0,8 lei, pret la care societatile mari si mijlocii pot sa mearga spre o rentabilitate de pana la 2%, daca au o structura variata a produselor de genul paine graham, specialitati, cornuri, chifle, la care pot pune un pret mai mare si nu au concurenta.

 Se tranzactioneaza cereale pe BRM, in prezent?

Din pacate, chiar deloc, cred ca Farinsan a facut singura cerere de cumparare de grau. La momentul in care am avansat cererea, am spus ca pretul in martie nu va depasi 260 de euro pe tona, este maximul la care poate ajunge, cu toate ca pe la inceputul lunii octombrie pe bursa de la Londra se ajunsese la 290 de euro pe tona, in timp ce acum nivelul este de 236 de euro pe tona. La momentul cand le spuneam ca trendul nu va fi crescator, producatorii nu voiau sa ma creada. Acum sunt multi care ma suna sa cumpar la pretul pe care l-am propus atunci.

 Ce s-a intamplat, practic, pe piata?

Au fost tot felul de informatii, care nu au fost corecte in totalitate, au fost transmise si de comercianti pentru a face preturi cat mai mari pe piata. Acestea au crescut din august pana in octombrie, iar acea furie a determinat pe foarte multi dintre cei care detineau cereale sa nu mai vanda, asa se face ca morarii mai mici au incheiat activitatea, pentru ca nu mai puteau sa faca fata ritmului de crestere a pretului. Era normal ca dupa o anumita perioada fenomenul sa se potoleasca. S-ar putea ca in decembrie sa avem surpriza ca pretul graului sa scada, pentru ca sunt foarte multe stocuri, cred ca si pentru ca vin sarbatorile de iarna, iar la grau sunt costuri suplimentare de 2,5-3 euro pe tona pe luna.

Pentru ca pretul care este vehiculat pe piata are de unde sa suporte aceasta presupusa pierdere, s-ar putea ca acesta sa se stabilizeze sau chiar sa scada pana la jumatatea lunii decembrie. Noi reactionam foarte repede la ce se intampla in afara. In prezent, lucram cu un pret la grau de 810-830 lei pe tona, fara TVA. In decembrie cred ca nu se va depasi 830 lei, iar in ianuarie cred ca va creste cu 20-30 de lei maximum, depinde si ce se va intampla in emisfera sudica, daca Brazilia, Australia, Argentina au recolte bune. Sunt convins ca si la nivel mondial exista o problema legata de stocurile de grau.

 Cine face jocurile pe piata cerealelor?

Nu este niciun secret ca pretul este facut de marii comercianti, multinationalele, care nu sunt foarte multe. Este un business si fiecare business vrea sa maximizeze profitul. Acesti traderi au posibilitati financiare si la momentul cand se recolteaza cerealele, fie grau, porumb, floarea-soarelui, ei au bani si pot cumpara oricand si oricat din piata, mai ales la momentul recoltarii, cand oferta este mare. Cererea este fortata spre un pret mic de traderii care sunt pe piata. Mai exista si o alta problema, majoritatea producatorilor sau asociatiilor de producatori nu au spatii proprii de depozitare.

Producatorul isi face calculele, cat costa mijloacele de transport, sa duca graul la depozit si se teme ca daca vrea sa-l ia inapoi, primeste alt produs mai slab calitativ decat cel depus. In schimb, comerciantii l-au luat, l-au depozitat si pe urma ei fac politica. Politica este si in functie de ce exista pe piata. Daca oferta este foarte mare, comerciantii nu cumpara sau achizitioneaza o cantitate foarte mica, cand oferta este mica, atunci depoziteaza in magaziile lor si cumpara tot. Marfa putina in mana catorva comercianti. Pretul este influentat de costuri, raportul cerere si oferta, de marii traderi de cereale si de politica.

 Ce pondere are graul din import in piata romaneasca?

La ora actuala, apreciez ca nu a intrat foarte mult, poate pe partea de vest a tarii, din Ungaria. Chiar acum am primit o oferta din Ungaria, cu 0,86 de lei pe kilogramul de grau adus la Gradistea, in judetul Giurgiu, daca scoatem cel putin 0,9-un leu transportul, ajungem la 0,76 (sau 0,78 lei), deci si ungurii au scazut foarte mult pretul.

 Se va mai scumpi painea pana la sfarsitul anului?

Normal ar fi ca pretul sa mai creasca. Trebuie sa ne uitam in structura pretului la paine, ponderea cea mai mare o are materia prima, cu pana la 72-75% din costurile totale. Salariile reprezinta 8% si vor trebui sa creasca, pentru ca obligatoriu se va mari salariul minim pe economie. Costurile de transport au o pondere de aproximativ 15%, iar pretul petrolulului creste. Pana la urma, majorarea cu 50% a pretului la paine inregistrata in ultimele luni inseamna un pachet si jumatate de tigari pe luna. Apreciez ca pretul la paine s-ar putea majora in aceste conditii pana la 0,9-1 leu in decembrie si ne vom incadra in limita rentabilitatii.

FARINSAN

Morarit si panificatie

Jucator de top Compania de morarit si panificatie Farinsan, detinuta de actionari turci, este unul dintre principalii jucatori pe piata de profil la nivel national si lider in judetele in care firma este prezenta, in special in partea de sud a tarii.

Profil FARINSAN

CV

‘Nu este niciun secret ca pretul este facut de marii comercianti, multinationalele, care au posibilitati financiare si la momentul cand se recolteaza cerealele pot cumpara oricand si oricat Dumitru Sandulescu director general FariNsan