Energie. Schimbările în producție și consum marchează economia României în 2024

Energie primară a scăzut cu 3,9% în 2024, în timp ce importurile au crescut cu 6,2%, arătând o dependență tot mai mare de surse externe și necesitatea adaptării strategiei energetice la cerințele pieței și ale economiei.

Energie: Creșterea importurilor și ajustările în consum reflectă tranziția sectorului energetic

Producția internă de energie primară a totalizat 21,07 milioane tep, marcând o scădere de 848.000 tep față de 2023. Reducerea este explicată de scăderile în producția de energie regenerabilă, cărbune și țiței, în timp ce producția de gaze naturale a crescut ușor (+0,8%).

Importurile au compensat parțial scăderile, totalizând 16,45 milioane tep, cu un avans important la țiței (+12,1%), în timp ce cărbunele, cocsul și gazele naturale au înregistrat scăderi semnificative. Această dinamică indică o reorientare a necesarului energetic către produse mai stabile și accesibile din punct de vedere al aprovizionării.

Consumul final energetic a crescut moderat (+0,4%), susținut în special de transporturi (+2,8%) și industrie (+1,5%). În schimb, agricultura, alte ramuri ale economiei și consumul populației au înregistrat scăderi. Transporturile rămân principalul consumator (34,5%), urmate de populație (31,8%) și industrie (21,5%).

Exporturile de energie au crescut cu 4,1%, la 7,5 milioane tep, ceea ce arată o continuare a rolului României ca furnizor regional, în ciuda scăderii producției interne.

Consumul intern brut pe locuitor a urcat ușor la 1.598 kg echivalent petrol, ceea ce reflectă atât schimbările de producție și import, cât și ajustările în consumul sectorial.

Sectorul energetic românesc trece printr-o perioadă de ajustări, cu o dependență mai mare de importuri și o presiune pe sursele interne regenerabile și fosile. În acest context, politicile de diversificare a resurselor și eficiență energetică devin prioritare pentru stabilitatea economică și securitatea energetică pe termen lung.