Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) europene nu sunt doar beneficiari ai tranziției către o economie circulară bio-bazată, ci devin tot mai des companiile care mută inovația din laborator pe piață, arată Circular Bio-based Europe Joint Undertaking (CBE JU), într-o publicație dedicată Zilei Întreprinderilor Micro, Mici și Mijlocii. Proiectele finanțate de CBE JU conectează firmele mici cu companii mari, universități, organizații de cercetare, producători primari, autorități publice și utilizatori finali, contribuind la validarea, testarea și scalarea industrială a soluțiilor bio-bazate. Economia circulară bio-bazată urmărește înlocuirea produselor și materialelor de origine fosilă cu soluții derivate din resurse biologice, reziduuri agricole, deșeuri alimentare, microalge, plante, biomasă sau fluxuri secundare industriale. Pentru publicul larg, subiectul devine concret prin produse tangibile: ambalaje fără plastic, detergenți obținuți din deșeuri alimentare, ingrediente alimentare cu emisii reduse de carbon sau hrană pentru pești produsă din reziduuri forestiere. CBE JU subliniază că IMM-urile sunt esențiale pentru această tranziție deoarece aduc tehnologii specializate, expertiză de nișă și capacitate antreprenorială. Ele pot dezvolta rapid soluții adaptate piețelor locale și regionale, însă au nevoie de parteneri, finanțare, facilități de demonstrare și acces la lanțuri valorice pentru a trece de la prototip la producția industrială. Acesta este rolul proiectelor europene finanțate de CBE JU. Ele creează consorții în care firmele mici pot colabora cu actori mai mari pentru a valida tehnologii, a testa modele de afaceri și a demonstra soluții la scară mai mare. În loc ca o companie mică să încerce singură să își creeze o piață, programul o integrează într-un ecosistem european de cercetare, industrie și utilizatori finali. Datele prezentate de CBE JU arată că IMM-urile nu sunt marginale în aceste proiecte. Ele reprezintă 38% dintre participanții din portofoliul finanțat și primesc 35% din fonduri. Aproximativ un sfert dintre proiecte sunt coordonate de IMM-uri, ceea ce arată că firmele mici nu sunt doar parteneri tehnici, ci își asumă și roluri de leadership în proiecte europene complexe de inovare. Directorul executiv al CBE JU, Nicolò Giacomuzzi-Moore, afirmă că interesul puternic al IMM-urilor confirmă faptul că finanțarea răspunde unor nevoi reale de inovare, creștere și acces la lanțuri valorice europene colaborative. „Interesul puternic al IMM-urilor pentru apelurile CBE JU confirmă că finanțarea CBE JU continuă să răspundă nevoilor acestora de inovare, creștere și acces la lanțuri valorice europene colaborative”, a declarat Giacomuzzi-Moore. Apelul CBE JU din 2025 confirmă această tendință. Cu un buget de 172 de milioane de euro, apelul a primit 240 de propuneri eligibile, care au solicitat peste 1,4 miliarde de euro în total. IMM-urile au reprezentat 34% dintre toți aplicanții. Un alt element important este intrarea de noi organizații în ecosistem. Potrivit CBE JU, 45% dintre aplicanții din apelul 2025 au fost nou-veniți în program, predominant din industrie și din rândul IMM-urilor. Pentru program, acest lucru arată că domeniul circular bio-bazat nu mai este limitat la comunitatea sa consacrată, ci atrage companii care intră pentru prima dată în această economie. Exemplele prezentate de CBE JU ilustrează concret ce înseamnă transformarea inovației bio-bazate în produse. BIOWRAP, coordonat de IMM-ul german Papair GmbH, dezvoltă o alternativă 100% din hârtie la folia cu bule din plastic utilizată în ambalajele de protecție. Proiectul construiește o unitate de producție pentru ambalaje bazate pe legarea fibrelor de celuloză și nanoceluloză, cu scopul de a înlocui adezivii sintetici și de a sprijini lanțuri valorice de ambalare mai circulare. Christopher Feist, CEO al Papair, spune că sprijinul european ajută compania să își ducă tehnologia de la un produs deja existent pe piață la producția industrială. „La Papair, ne dorim ca ambalajele de protecție din plastic să devină excepția în Europa, nu regula”, a declarat Feist, adăugând că sprijinul CBE JU prin BIOWRAP oferă companiei capitalul și partenerii necesari pentru a se extinde mai rapid decât ar putea face singură. Un alt exemplu este WASTE2FUNC, cu participarea companiei AmphiStar. Proiectul a creat noi lanțuri valorice pentru a transforma deșeurile agricole și alimentare industriale în acid lactic și biosurfactanți microbieni pentru produse de îngrijire personală și curățenie. Un rezultat concret a fost lansarea detergenților multi-suprafețe și pentru toaletă Ecover, fabricați din deșeuri alimentare și comercializați în supermarketurile Delhaize din Belgia. Acest exemplu este relevant deoarece arată cum fluxuri de deșeuri insuficient valorificate pot deveni ingrediente funcționale pentru produse de uz zilnic. Pentru consumatori, tranziția bio-bazată nu mai este doar o promisiune industrială, ci poate apărea sub forma unui produs de curățenie pe raftul unui supermarket. CleanAlgae2Value, coordonat de IMM-ul grec Solmeyea, dezvoltă un proces scalabil de biorafinare a microalgelor pentru a produce ingrediente alimentare cu emisii negative de carbon, inclusiv izolate proteice, uleiuri, pigmenți naturali și amidon. Proiectul va valida aceste ingrediente în prototipuri de produse alimentare și ambalaje bio-bazate. Vasilis Stenos, cofondator și CEO al Solmeyea, spune că sprijinul CBE JU permite companiei să depășească faza de laborator și pilot și să accelereze validarea industrială. „Prin CleanAlgae2Value, ne propunem să demonstrăm cum biotehnologia europeană poate transforma CO₂ și microalgele în ingrediente funcționale precum proteine, uleiuri, pigmenți și amidon”, a declarat Stenos, legând proiectul de obiectivul mai amplu al decarbonizării producției alimentare. SUSTAINEXT, coordonat de IMM-ul spaniol NATAC, transformă o unitate existentă din Hervás, Extremadura, într-o biorafinărie pentru extracte vegetale și ingrediente funcționale. Fabrica, care urmează să fie inaugurată în toamna anului 2026, este concepută pentru a procesa anual 20.000 de tone de fluxuri secundare agricole și plante medicinale și aromatice. José María Pinilla, director de inovare la NATAC și coordonator al proiectului SUSTAINEXT, afirmă că sprijinul CBE JU oferă nu doar finanțare, ci și un sigiliu european de excelență care ajută compania să atragă investiții private. El subliniază și dimensiunea regională a proiectului: o biorafinărie într-un oraș rural din Extremadura poate crea locuri de muncă, oportunități pentru fermieri și un nou pol de inovare. SynoProtein, coordonat de IMM-ul norvegian WAI Environmental Solutions, dezvoltă un proces cu emisii negative de carbon care transformă reziduuri forestiere în proteine unicelulare pentru hrana peștilor, producând în același timp biochar pentru hrana animalelor. Proiectul a optimizat deja procesele la scară de laborator aproape de performanțele țintă și a finalizat proiectarea preliminară pentru o viitoare instalație la scară completă. Aceste proiecte arată cum economia bio-bazată poate conecta obiective diferite: reducerea deșeurilor, înlocuirea materialelor de origine fosilă, creșterea competitivității europene, produse cu emisii mai scăzute și dezvoltare regională. În multe cazuri, tranziția circulară nu are loc printr-o singură tehnologie spectaculoasă, ci prin transformarea fluxurilor de resurse neglijate în ingrediente, ambalaje sau produse comerciale. Pentru IMM-uri, dificultatea majoră rămâne trecerea de la inovare la piață. O tehnologie poate funcționa în laborator, dar are nevoie de capital, parteneri industriali, testare, demonstrare și acces la clienți pentru a deveni bancabilă. CBE JU prezintă modelul său ca o modalitate de a reduce acest decalaj prin colaborare europeană. Pentru Uniunea Europeană, mesajul este legat și de competitivitate. Tranziția circulară bio-bazată poate susține obiectivele verzi, dar și industria, biotehnologia, agricultura și lanțurile valorice regionale. Într-un moment în care Europa discută despre reducerea dependențelor, creșterea competitivității și o mai bună valorificare a inovării, IMM-urile devin actori practici ai acestei schimbări. Publicația CBE JU prezintă aceste exemple cu ocazia Zilei Întreprinderilor Micro, Mici și Mijlocii și subliniază că afacerile mici pot avea un impact major asupra viitorului circular bio-bazat al Europei. Dincolo de mesajul celebrativ, datele indică o realitate economică: fără IMM-uri, multe soluții bio-bazate ar rămâne în zona cercetării și nu ar ajunge la scară industrială sau în viața de zi cu zi a consumatorilor. Circular Bio-based Europe Joint Undertaking este un parteneriat european care sprijină proiecte de inovare în economia circulară bio-bazată. Publicația „Small business, big impact: SMEs driving Europe’s circular bio-based transition” a fost publicată la 24 iunie 2026, înainte de Ziua Întreprinderilor Micro, Mici și Mijlocii, marcată pe 27 iunie.