Unitățile speciale europene își schimbă radical modul de pregătire. Terorismul și criminalitatea organizată rămân principalele amenințări, dar peste acestea se suprapun tot mai mult dronele, sistemele autonome, explozivii și riscurile chimice, biologice, radiologice și nucleare. Rețeaua ATLAS, principala structură europeană de cooperare între unitățile speciale de poliție, își extinde astfel antrenamentele pentru scenarii în care o singură țară poate să nu aibă suficiente resurse pentru a gestiona o criză majoră.
În 2026, la 25 de ani de la înființare, ATLAS reunește 38 de unități speciale și aproximativ 4.000 de operatori din statele UE și din patru țări asociate – Marea Britanie, Islanda, Norvegia și Elveția. Numai în 2025, rețeaua a organizat 50 de activități în 33 de țări, la care au participat peste 1.500 de operatori, conform 2eu.brussels.
Pentru România, mecanismul are o importanță directă. În ATLAS sunt membre Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei Române și Serviciul pentru Intervenții și Acțiuni Speciale al Poliției Române, alături de structuri de elită precum GIGN și RAID din Franța, GSG9 din Germania, GEO și UEI din Spania sau NOCS și GIS din Italia.
De la terorism la drone și arme neconvenționale
Schimbarea majoră este extinderea spectrului de amenințări pentru care sunt pregătite unitățile speciale.
ATLAS lucrează în prezent nu doar pe scenarii clasice de terorism și luare de ostatici, ci și pe sisteme aeriene și terestre fără pilot, amenințări CBRNe, explozivi, securitate maritimă și incidente în transportul public.
Președintele ATLAS, Mårten Langer, comandantul unității suedeze de contraterorism Nationella Insatsstyrkan, descrie mediul actual de securitate european drept unul în care criminalitatea organizată, terorismul și amenințările hibride se suprapun.
Adversarii sunt tot mai bine echipați tehnologic și pot acționa simultan pe uscat, în aer și pe apă. Pentru unitățile speciale, acest lucru înseamnă că pregătirea nu mai poate fi construită exclusiv în jurul intervențiilor convenționale.
Dronele, noua frontieră a intervențiilor speciale
Unul dintre cele mai noi domenii de pregătire îl reprezintă sistemele fără pilot.
Forumul pentru inovare al ATLAS a organizat în 2025 două activități în Danemarca și Germania dedicate vehiculelor aeriene și terestre fără pilot. La acestea au participat reprezentanți din 11, respectiv 15 unități speciale.
Exercițiile au urmărit atât utilizarea dronelor pentru recunoaștere și detectare, cât și dezvoltarea unor metode de intervenție non-letală și de contracarare a dronelor ostile.
Pregătirea a implicat inclusiv reprezentanți ai Poliției Criminale Federale germane, ai structurilor de apărare și ai Ministerului de Interne german.
Pentru Europa, dronele nu mai reprezintă doar un instrument militar. Ele pot fi utilizate în operațiuni teroriste, criminalitate organizată, supraveghere, transport de materiale sau atacuri asupra unor obiective sensibile.
Pregătire pentru amenințări chimice, biologice și nucleare
O altă prioritate este reprezentată de amenințările CBRNe – chimice, biologice, radiologice, nucleare și explozive.
În noiembrie 2025, un exercițiu organizat în Italia a reunit zece unități ATLAS, European In-flight Security Network și European Explosive Ordnance Disposal Network.
Cei 43 de operatori implicați au lucrat pe scenarii CBRNe care afectau aeronave. Obiectivul a fost inclusiv standardizarea procedurilor astfel încât echipe din mai multe țări să poată interveni împreună într-o situație reală.
Cooperarea în domeniul explozivilor și al amenințărilor CBRN a fost consolidată și prin două workshopuri organizate împreună cu European Explosive Ordnance Disposal Network, în Estonia și Portugalia. Peste 90 de participanți au analizat inclusiv evoluția amenințărilor explozive și metodele de detectare și identificare a materialelor radiologice și nucleare.
Contextul războiului din Ucraina a devenit unul dintre elementele care influențează această pregătire.
Dacă un stat nu poate interveni singur, intră în joc ATLAS
Unul dintre cele mai importante avantaje ale rețelei este capacitatea de sprijin transfrontalier.
O criză de amploare poate depăși resursele unei singure unități naționale. Într-o asemenea situație, statul afectat poate solicita sprijinul altor membri ATLAS, beneficiind de personal, echipamente și expertiză suplimentară.
Pentru ca acest mecanism să funcționeze în realitate, unitățile trebuie să se antreneze împreună și să folosească proceduri compatibile.
De aici rezultă importanța celor 50 de activități organizate anul trecut: nu este vorba doar despre exerciții naționale, ci despre construirea unei capacități europene de intervenție interoperabile.
200 de ofițeri, într-un exercițiu pentru terorism și ostatici pe nave
ATLAS și-a extins pregătirea și în mediul maritim.
Peste 200 de ofițeri din zece țări europene au participat în septembrie și octombrie la exercițiul TRIDENT din Suedia. Scenariile au inclus incidente teroriste și situații cu ostatici la bordul unor nave de croazieră și feriboturi.
Unitățile speciale și mijloacele navale au fost desfășurate atât ziua, cât și noaptea.
Un alt exercițiu transfrontalier, organizat în Cehia, a vizat intervenția asupra unui autobuz cu ostatici și a reunit 12 unități speciale, împreună cu polițiști, pompieri și structuri de aviație.
Aeronave, clădiri, transport public și medicină tactică
Pregătirea ATLAS acoperă practic întregul spectru al intervențiilor cu risc ridicat.
În 2025 au fost organizate exerciții pentru:
intervenții asupra aeronavelor;
acces forțat în aeronave și clădiri;
situații cu ostatici;
operațiuni navale;
intervenții în transportul public;
negocierea în crize teroriste;
medicină tactică;
intervenții cu câini;
lunetiști;
protecție apropiată;
acces discret;
comandă și control.
În februarie 2025, șapte unități speciale au participat în Italia la un exercițiu medical, iar în martie 12 unități s-au reunit în Spania pentru pregătire privind accesul forțat în aeronave.
Scopul comun este dezvoltarea unor tactici, tehnici și proceduri compatibile, astfel încât o echipă din România să poată lucra eficient alături de o echipă din Franța, Germania, Italia sau Spania într-o operațiune internațională.
ATLAS, conectată direct la Europol
Rețeaua nu funcționează izolată. Din 2018, biroul său de sprijin se află la sediul Europol, în cadrul European Counter Terrorism Centre.
Această conexiune permite unităților speciale să beneficieze de capacitățile Europol de analiză și schimb de informații și facilitează cooperarea cu alte structuri europene specializate.
ATLAS cooperează, între altele, cu AIRPOL, European High Risk Security Network, European Surveillance Group, European Network of Advisory Teams, European Explosive Ordnance Disposal Network și European In-flight Security Network.
România, parte din noul sistem european de securitate
Pentru România, apartenența la ATLAS înseamnă mai mult decât participarea la exerciții internaționale.
Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei și Serviciul pentru Intervenții și Acțiuni Speciale al Poliției Române sunt integrate într-o rețea europeană în care se dezvoltă proceduri comune pentru unele dintre cele mai complicate scenarii de securitate.
Iar schimbarea de paradigmă este evidentă: unitățile speciale europene nu se mai pregătesc doar pentru atacuri teroriste sau luări de ostatici. Se pregătesc pentru crize multidimensionale, în care o dronă poate face parte dintr-un atac, explozivii pot fi combinați cu materiale radiologice, iar o intervenție poate necesita simultan echipe terestre, maritime și aeriene din mai multe state.
Creată în 2001, după atentatele din 11 septembrie, ATLAS a pornit ca o rețea informală pentru schimb de informații și pregătire. În 25 de ani, aceasta s-a transformat într-un mecanism european de cooperare operațională.
Europa își pregătește astfel unitățile speciale nu doar pentru următorul atac terorist, ci pentru următoarea generație de amenințări.
