Dublinul este presat de către Banca Centrală Europeană şi de către ceilalţi membri ai zonei euro să depună cât mai curând cererea oficială pentru asistenţă financiară, asta până când investitorii nu se vor îndrepta împotriva Portugaliei sau a celorlalte state cu probleme, scrie Reuters.
Consiliul miniştrilor de Finanţe din statele membre UE (Ecofin) s-a întrunit astăzi la Bruxelles şi discută despre bailoutul Irlandei, sumele vehiculate variind între 60 şi 80 miliarde de euro.
Guvernul irlandez spune că discută în acest moment doar posibilitatea ca sectorul bancar să primească sprijin european, pentru stat nefiind necesară accesarea programului de asistenţă financiară de urgenţă, creat de UE pentru bailoutul Greciei. De altfel, defictul bugetar de 32% din PIB preconizat pentru acest an este cauzat în mare parte de cheltuielile exorbitante ale guvernului cu salvarea băncilor de la faliment.
Premierul irlandez Brian Cowen spunea că Irlanda are acoperit necesarul de finanţare în cash până la jumătatea anului 2011, astfel că Irlanda nu are nevoie să atragă bani de pe pieţe în această perioadă tulbure, când randamentele cerute de investitori la obligaţiuni au dobânzi foarte volatile.
Actuala coaliţie de guvernământ are şi majoritate fragilă în parlament, iar guvernul se teme că ar putea pierde puterea, în condiţiile în care un eventual program de asistenţă financiară ar atrage după sine şi renunţarea la o parte din suveranitate, deci puncte în minus în faţa electoratului pentru alegerile de pe 25 noiembrie.
Portughezii ar putea fi următoarea piesă de domino după Irlanda, lucru recunoscut şi de oficialităţile de la Lisabona, scrie The Telegraph, într-un articol cu titlul "Euro sub asediu, după ce Portuglia a apăsat butonul de panică"
"Există riscul de contagiune. Riscul este ridicat pentru că nu ne confruntăm numai cu o problemă naţională. Sunt problemele Greciei, Portugaliei şi Irlandei. Are legătură cu zona euro şi cu stabilitatea zonei euro, şi din acest motiv contagiunea este mai probabilă în această structură", spune Fernando Teixeira dos Santos, ministrul de finanţe a Portugaliei.
Pe lângă ţările amintite, mai există şi Grecia, prima ţară care a avut nevoie de asistenţa comună FMI-UE (statele din zona euro) şi care în acest moment se află sub un program strict de austeritate, pe care se pare că nu îl va puta respecta în totalitate, din moment ce situaţia acutală este mult mai gravă decât cea preconizată.
Problemele celor trei ţări s-au văzut imediat în randamentele cerute de investitori pentru obliaţiunile de stat, dobânzile crescând în cazul Irlandei şi cu 1% într-o zi.
Cancelarul german Angel a Merkel s-a reîntros la declaraţiile privind necesitatea ca statele din zona euro să fie sprijinite, pentru că "dacă zona euro cade, atunci Europa cade".
