La trei ani după criza energetică provocată de explozia prețurilor la gaze și electricitate, consumatorii europeni încă nu au revenit la nivelurile de cost dinainte de 2021. O gospodărie din Uniunea Europeană a plătit, în medie, aproximativ 840 de euro pentru electricitate și 1.170 de euro pentru gaze în 2025, iar prețurile gazelor au rămas cu aproape 70% peste nivelul de dinaintea crizei, potrivit celui mai recent raport al Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER).

O factură medie de peste 2.000 de euro pe an

Potrivit ACER, o gospodărie europeană reprezentativă a cheltuit anul trecut aproximativ 2.010 euro pentru energie, sumă rezultată din:

·       840 euro pentru electricitate;

·       1.170 euro pentru gaze naturale.

Agenția subliniază însă că aceste valori reprezintă estimări statistice, calculate pe baza unui consum standardizat și a prețurilor finale din fiecare stat, și nu media tuturor facturilor emise în Europa.

Factura reală diferă în funcție de:

·       consumul gospodăriei;

·       dimensiunea locuinței;

·       clima locală;

·       sistemul de încălzire;

·       eficiența energetică a clădirii;

·       taxele și tarifele naționale;

·       eventualele scheme de sprijin acordate de fiecare stat.

Gospodăriile din România au plătit semnificativ mai puțin

În 2025, gospodăriile din România au plătit semnificativ mai puțin decât media Uniunii Europene atât pentru electricitate, cât și pentru gaze naturale, datorită schemei de plafonare a prețurilor aplicate de Guvern.

Conform datelor Eurostat privind prețurile medii și nivelurile de consum ale gospodăriilor:

 

 

 

 

Gazele rămân mult mai scumpe decât înaintea crizei

Deși piața energetică europeană s-a stabilizat comparativ cu perioada 2022-2023, prețurile nu au revenit la normal.

Potrivit ACER, gazele naturale plătite de consumatori erau încă aproape cu 70% mai scumpe decât înaintea crizei energetice.

Această diferență nu este identică în toate statele membre, însă confirmă faptul că șocul energetic continuă să influențeze costul vieții în Uniunea Europeană.

Contractele fixe domină încă piața

Raportul arată că majoritatea europenilor preferă în continuare stabilitatea.

Aproximativ 52% dintre consumatorii casnici de electricitate au contracte cu preț fix, în care tariful energiei rămâne neschimbat pe perioada contractuală.

Avantajul principal este predictibilitatea facturii, însă consumatorii nu beneficiază imediat de eventualele ieftiniri ale energiei pe piața angro.

Contractele dinamice rămân o nișă

În schimb, doar 7% dintre gospodării folosesc contracte dinamice, unde prețul energiei variază în funcție de evoluția pieței.

Acest tip de contract poate reduce factura dacă utilizatorul își mută consumul în intervalele în care energia este mai ieftină, de exemplu:

·       încărcarea mașinii electrice pe timpul nopții;

·       funcționarea pompei de căldură;

·       încălzirea apei;

·       utilizarea electrocasnicelor în orele cu cerere redusă.

În lipsa unei astfel de flexibilități, însă, consumatorii pot ajunge să plătească mai mult.

Contoarele inteligente, încă distribuite inegal

Una dintre concluziile raportului este că digitalizarea pieței avansează în ritmuri foarte diferite.

În prezent:

·       66% dintre consumatorii casnici din UE și Norvegia au contoare inteligente;

·       în majoritatea statelor membre gradul de instalare depășește 80%;

·       în alte țări acesta rămâne sub 20%.

Fără aceste contoare, contractele dinamice devin greu de utilizat, deoarece consumul nu poate fi măsurat în timp real.

Totuși, ACER avertizează că simpla instalare a unui contor inteligent nu garantează facturi mai mici. Economiile depind și de comportamentul consumatorului și de diferențele dintre prețurile din orele ieftine și cele scumpe.

Consumul începe din nou să crească

După reducerea consumului în perioada crizei energetice, datele pentru 2025 indică o ușoară revenire atât a consumului de electricitate, cât și a celui de gaze.

ACER nu atribuie această evoluție unei singure cauze, menționând că ea poate fi influențată de:

·       condițiile meteorologice;

·       folosirea mai intensă a locuințelor;

·       electrificarea unor activități;

·       revenirea consumului după economiile făcute în timpul crizei.

Concurența dintre furnizori rămâne un indicator important

Raportul urmărește și gradul de concurență de pe piețele de energie.

Printre indicatorii analizați se numără:

·       numărul consumatorilor care își schimbă furnizorul;

·       concentrarea pieței prin indicele Herfindahl-Hirschman;

·       numărul furnizorilor activi.

ACER avertizează însă că un număr mare de furnizori nu înseamnă automat concurență puternică dacă majoritatea clienților sunt concentrați la câteva companii dominante.

Un nou tablou de bord pentru piața europeană

Raportul este însoțit de un nou tablou de bord interactiv care înlocuiește vechile fișe naționale și permite compararea piețelor de energie din toate statele membre și din Norvegia.

Instrumentul urmărește peste:

·       270 de milioane de clienți de electricitate;

·       90 de milioane de clienți de gaze naturale.

Pe lângă facturi și contracte, acesta include informații privind:

·       instalarea contoarelor inteligente;

·       utilizarea pompelor de căldură;

·       răspândirea sistemelor fotovoltaice;

·       numărul autoturismelor electrice;

·       schimbarea furnizorului de energie.

Criza s-a încheiat, dar facturile nu au revenit la normal

Concluzia raportului ACER este că piața energetică europeană a intrat într-o nouă etapă. Șocul provocat de criza energetică s-a diminuat, însă efectele asupra consumatorilor persistă.

Facturile rămân peste nivelurile de dinainte de 2021, gazele naturale continuă să fie semnificativ mai scumpe, iar majoritatea gospodăriilor preferă în continuare contractele fixe, în timp ce infrastructura necesară pentru o piață mai flexibilă și mai digitalizată se dezvoltă într-un ritm inegal în Europa.