Pe 25 iulie 2016, Verizon Communications a anunțat că plătește 4,83 miliarde de dolari pentru afacerea de bază a Yahoo — motorul de căutare, portalul de știri, e-mailul și rețeaua publicitară. Marissa Mayer, CEO-ul adus în 2012 cu speranța unei reînvieri, semna astfel actul de vânzare al companiei pe care încercase patru ani să o salveze. Un pionier al internetului, cotat cândva la peste 125 de miliarde de dolari, era împachetat pentru mai puțin de 4% din valoarea sa de vârf.

Cum a ajuns Yahoo să valoreze cât o filială Verizon

La momentul tranzacției, piețele americane erau în plin bull market. Indicele S&P 500 se apropia de 2.170 de puncte, iar Nasdaq trecuse de 5.100, împins de un pumn de nume: Google, Amazon, Facebook, Apple. Yahoo nu mai era printre ele. Veniturile din publicitate se prăbușiseră, iar traficul migrase spre Google Search și feed-ul Facebook.

Paradoxul e că adevărata valoare a Yahoo nu stătea în afacerea vândută, ci în participația de aproximativ 15% la Alibaba, cumpărată în 2005 cu circa 1 miliard de dolari și ajunsă să valoreze zeci de miliarde. Practic, investitorii mai deștepți priveau Yahoo ca pe un vehicul de deținere a acțiunilor Alibaba, cu o afacere de internet atașată aproape ca un bonus incomod. Puțini mai credeau că portalul în sine mai poate fi salvat.

Verizon a plătit scump o lecție despre securitate

Povestea nu s-a oprit la 4,83 miliarde. După anunț, Yahoo a fost nevoită să recunoască două breșe masive de securitate care afectaseră, în total, toate cele 3 miliarde de conturi de utilizator — cel mai mare furt de date din istorie la acel moment. Verizon a renegociat și a plătit până la urmă circa 4,48 miliarde, cu 350 de milioane mai puțin. Marissa Mayer a plecat cu un pachet de compensare de aproape 23 de milioane de dolari, ceea ce a stârnit un val de critici.

Verizon a comasat Yahoo cu AOL — altă relicvă cumpărată în 2015 — într-o divizie numită Oath, apoi Verizon Media. Sinergia visată n-a apărut niciodată. În 2021, Verizon a vândut tot pachetul fondului Apollo Global Management pentru circa 5 miliarde de dolari, recuperându-și banii, dar recunoscând implicit că nu știuse ce să facă cu aceste branduri. O ambiție de a concura cu Google în publicitatea digitală care s-a stins fără zgomot.

Ce ne spune prăbușirea Yahoo despre pariurile pe tehnologie

Yahoo n-a murit pentru că a rămas fără bani. A murit pentru că a rămas fără direcție. A refuzat să cumpere Google în 2002 pentru 5 miliarde și a respins oferta de 44,6 miliarde venită de la Microsoft în 2008 — o sumă care, privită retrospectiv, era darul unei vieți întregi.

Pentru investitorul de la BVB, unde tehnologia autohtonă e reprezentată modest, lecția e mai puțin despre acțiuni și mai mult despre percepția valorii. Un brand puternic nu garantează nimic dacă managementul nu are un plan credibil. Am văzut asta și local, cu companii care păreau invincibile într-un ciclu și au dispărut în următorul. Când cineva îți spune că o afacere e prea mare ca să cadă, amintește-ți că Yahoo a fost, la un moment dat, internetul însuși.