Financial Times: România vs. Ungaria: cine negociază mai bine cu FMI?

După cum probabi vă amintiţi, scrie FT, Ungaria era preferata creditorului cu sediul la Washington, pe fondul atracţiei pentru măsuri de austeritate pe care o arăta încă din 2006. Însă, alegând rolul de “pugilist” celui de “pudel”, premierul Ungariei Viktor Orban a transmis FMI-ului că poate să-şi păstreze recomandările pentru el, sau, altfel spus, odată ieşiţi, să nu se mai implice.

Un pas înainte pentru România, care după ce s-a târât la începutul crizei, acum pare decisă să adopte reforma fiscală pe care Ungaria a abandonat-o. Cu un deficit bugetar care ameninţă să depăşească 9% în acest an, miniştrii români au căzut de-acord asupra unui pachet de măsuri de austeritate, în mai, printre care scăderea salariilor din sistemul bugetar cu 25%.

Mai târziu, România a adăugat cocktail-ului de măsuri anticriză o creştere a TVA cu 5% când unele din măsuri nu au reuşit să treacă de Curtea Constituţională. Zeci de mii de joburi din sectorul public urmează să fie desfiinţate.

Neil Shearing, analist la Capital Economics a declarat, în această dimineaţă, că reforma fiscală nu este suficientă pentru ca România să atingă ţinta de deficit revizuită din acordul cu FMI, de 6,8%. În plus, spune Shearing, economia ar putea înregistra o contracţie de 2,5% în acest an “şi ar fi bine dacă ar stagna la anul”.

Singurul aspect pozitiv, afirmă el, este că “cel puţin Guvernul arată suficient angajament faţă de măsurile de austeritate pentru a menţine înţelegerea cu FMI”, în contrast cu poziţia Ungariei.

Jeffrey Frank, şeful misiunii FMI în România, a confirmat, luni, că România nu se mai află în pericolul suspendării acordului cu FMI (spre deosebire de Ungaria), potrivit Bloomberg.

Cu o prognoză de creştere economică de 0,6% în acest an şi de 2,5% în 2011, Ungaria ar putea argumenta că urmează un plan mai practic. Însă, după cum nota Capital Economics, saptămâna trecută, Ungaria ar putea fi, la un moment dat, forţată să se întoarcă la un acord cu FMI, în cazul în care condiţiile nu vor fi mai grele. Pieţele financiare vor hotărî, în final, dacă strategia “pudel” este mai eficientă decât cea “pugilistă”.