In ceea ce priveste comisioanele platite de participanti, cu mici exceptii, toti administratorii au ales varianta nivelului maxim prevazut in lege. Cele mai mari diferente intre fonduri sunt date de taxele de audit. Cheltuielile privind auditul financiar al fondului reprezinta cheltuieli de exploatare, care se suporta din fondul respectiv. Raportul de audit financiar al unui fond de pensii nu poate fi intocmit de acelasi auditor financiar mai mult de cinci ani consecutivi.

Prevederile legii care guverneaza Pilonul II acorda posibilitatea crearii unor structuri de produse destul de diferite pe partea de investitii. De ce au ales cele mai multe companii structuri aproape identice? Randamentul minim poate fi o explicatie, desi acesta nu a fost cuantificat inca de catre Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Companiile de administrare se asteapta ca, in momentul in care se vor face precizari cu privire la randamentul minim, acestea sa stabileasca un randament relativ, dupa modelul tarilor din jur.

Teoretic, companiilor li se permit variatii ale alocarilor destul de mari. Practic, toti jucatorii vor sta relativ aproape ca si scheme de investitii, pentru ca exista temeri legate de acest viitor randament minim. Pentru fondurile care nu vor atinge acest indicator, pedeapsa va fi “capitala”, adica vor fi excluse din piata.

“In limba romana, notiunea de risc este asociata cuvantului pierdere. Toate potentialele randamente pe care le-am estimat au la baza calculatie economico-financiara, deci nu este vorba despre speculatii financiare in sensul pur al cuvantului”, a aratat directorul financiar al Generali Fond de Pensii, Liviu Enache.

Potrivit estimarilor companiei, o contributie echivalent a o suta unitati de fond, investita timp de 30 de ani, poate ajunge la peste o mie de unitati de fond la finalul perioadei de economisire-investire.

“O data la trei ani, un fond isi poate schimba profilul de risc. Este posibil ca fondurile care au intrat cu profile de risc scazut, sa migreze ulterior spre o categorie de risc mai ridicat. S-a plecat de la experientele nefavorabile din Romania cu fondurile deschise de investitii si s-a incercat sa nu se creeze o similitudine intre notiunea de fond de pensii si cea de fond mutual. Din nefericire”, a explicat Enache.

Bursa de Valori Bucuresti (BVB) va fi una din primele tinte ale fondurilor de pensii si primul efect al investitiilor acestora va fi consolidarea pietei bursiere.

“Bursa va castiga nu doar prin cresterea volumului de plasamente, ci si prin presiunea pe care o vor exercita aceste fonduri pentru crearea de noi instrumente”, a aratat directorul general al BVB, Stere Farmache.

Acesta este de parere ca intrarea fondurilor de pensii pe bursa ca investitori institutionali va fi un semnal pentru companiile nelistate inca de a intra la cota Bursei si vor fi stimulate ofertele de actiuni si obligatiuni.

Potrivit estimarilor companiilor autorizate, valoarea activelor administrate va fi de ordinul miliardelor de euro in urmatorii trei-cinci ani. Un studiu al Comisiei Nationale de Prognoza anticipeaza ca activele fondurilor de pensii obligatorii ar putea ajunge la 1,9 miliarde lei pana la sfarsitul anului 2010, iar zece ani mai tarziu va depasi 75,5 miliarde lei, adica o cincime din Produsul Intern Brut estimat pentru 2007.

Optimistii sustin ca fondurile private de pensii obligatorii ar putea atrage, anul viitor, un volum de contributii de 420 milioane de euro, raportat la un portofoliu de 3,5 milioane de participanti. Aceleasi surse avanseaza o capitalizare a fondurilor din Pilonul II de 140-160 miliarde euro, in anul 2020.

“Un portofoliu cu un risc mai ridicat va atrage oameni cu apetenta pentru raisc, oameni tineri, cu venituri mai ridicate Liviu Enache director financiar Generali Fond de Pensii

LEGENDA