Fondurile suverane stârnesc discuţii aprinse la Davos

"Pe noi nu ne plac, în schimb le plac banii noştri!", declaraţia ministrului de Finanţe norvegian ar putea constitui moto-ul discuţiilor din cadrul Forumului de la Davos pe marginea modului de operare al fondurilor suverane.

După cum era de aşteptat, expansiunea fără precedent a acestor coloşi financiari de stat a generat discuţii aprinse. Criza care mătură în momentul de faţă pieţele globale, dar în special pe cea americană, a dus la vulnerabilizarea extremă a multor instituţii de credit importante. Despre unele dintre acestea, precum Citigroup, Merril Lynch sau Morgan Stanley se poate chiar spune că reprezintă coloana vertebrală a sistemului financiar american. Criza acută de lichiditate pe care o întâmpină le-a determinat însă să apeleze la banii altor state în schimbul unor participaţii importante.

La Davos, Lee Kuan Yew, fostul premier singaporez şi actualul preşedinte al unuia dintre cele mai mari fonduri guvernamentale din lume a declarat că Singapore, Norvegia şi Abu Dhabi au primit solicitări din partea Fondului Monetar Internaţional pentru adoptarea de standarde de transparenţă în cazul entităţilor guvernamentale pentru investiţii.

Din ce în ce mai multe voci, în special la nivel politic, atrag atenţia asupra agendei ascunse de putere a acestor fonduri, care ar urmări acumularea de influenţă economică dar şi politică la nivel global. Cele trei ţări operează unele dintre cele mai mari şi de tradiţie fonduri suverane dar nivelul lor de transparenţă diferă.

La acest capitol, cel mai bine se situează Fondul Guvernamental de Pensii Norvegian, de altfel ministrul de finanţe al Norvegiei a susţine implementarea unor asemenea standarde. Mohamed Al Jasser, reprezentantul Agenţiei Monetare Saudite este însă de altă părere. El şi-a exprimat la Davos indignarea faţă de suspiciunile şi neîncrederea la care sunt supuse aceste fonduri: "Nu ni se acordă prezumţia de nevinovăţie. Nu s-a recurs nici la reglementarea fondurilor de mare risc, în ciuda tuturor problemelor pe care le-au creat" a declarat acesta.

La rîndul său, Bader Al Saad, şeful Autorităţii pentru Investiţii din Kuweit a spus că în 55 de ani de la înfiinţarea fondului, nu a existat nici măcar o singură achiziţie motivată politic. El a adăugat că singurul scop este asigurarea prosperităţii viitoarelor generaţii şi după ce petrolul se va termina.

Este puţin probabil ca această declaraţie va fi de natură să calmeze temerile şi suspiciunile foarte răspândite la adresa fondurilor suverane. Problema este însă pusă pe tapet şi rămâne de văzut dacă autorităţile americane vor fi primele care vor încerca să introducă noi norme sau dacă o va face altcineva.