Principalul motiv pentru care operatorii privaţi nu fac operaţii de vârf este etapa de început a dezvoltării acestor servicii în România. “Pe piaţa românească nu sunt furnizori de servicii care să facă operaţii complexe. Cei mai mulţi şi-au lansat activitatea în zona de ambulator. La acest moment, 99% din piaţă este încă formată din furnizori care nu au servicii spitaliceşti”, a declarat pentru Business Standard Simona Ateia, director general Med-As. Aceasta consideră că protejarea imaginii poate fi, de asemenea, un motiv pentru întârzierea lansării acestor servicii, dar mai important este motivul legat de amploarea investiţiilor. “Reticenţa nu apare neapărat din cauza fricii că le va fi afectată imaginea, ci şi pentru că procedurile şi condiţiile de autorizare sunt foarte drastice pentru operatorii privaţi. Spitalele de stat au fost autorizate la momentul deschiderii acestora. Există şi o teamă ascunsă faţă de o eroare medicală într-o clinică privată şi modul cum se tolerează la stat”, a precizat fondatoarea Med-As.

Robert Şerban, director Gral Medical, spune că zona de spital în care au ales să se dezvolte privaţii este în special zona de maternitate, care nu se referă la o boală, ci la o stare fiziologică normală, cu riscuri asociate mult mai mici decât în zona de spital. “Pentru a face operaţii complexe, de vârf, îţi trebuie medici de vârf, dar aceştia, de regulă, nu doresc să plece de la stat, unde nu le zice nimeni «du-te mai încolo»”, spune Robert Şerban.

Mugur Stancu, director Medicredit Leasing, confirmă faptul că operatorii privaţi s-au poziţionat pe o nişă de complexitate redusă. “Reacţia lor este normală, atâta vreme cât riscul nu este recompensat. În orice sector el economiei de piaţă, risc mare înseamnă profit mare. Ar trebui ca operaţiile complexe să fie mult mai bine plătite, iar atunci, operatorii privaţi ar executa investiţiile necesare pentru a le putea face”. Acesta consideră că, dacă se va rămâne în zona de abonamente, această reticenţă se va menţine, şi abia pachetele complexe de asigurări vor debloca situaţia.

Mihai Marcu, preşedintele Medlife, consideră că principalul motiv al acestei probleme îl constituie necesitatea investiţiilor semnificative în infrastructură. “În primul rând, este vorba despre sălile de operaţii, clasificate după complexitatea operaţiilor care se pot face. Investiţia într-o sală de grad A, unde se pot face intervenţii pe cord şi neurologice, este de 100.000 de euro, faţă de 5.000 de euro - într-o sală unde se pot face operaţii mici. În al doilea rând, trebuie să poţi asigura gărzi permanente pe timpul nopţii. Spitalul nostru ar fi intrat pe profit în cinci luni, dacă nu avea gărzi.” Marcu spune că este important modul de evaluare şi de gestionare a riscurilor. “Nu preluăm sarcini care n-au fost monitorizate în ultimele două-trei săptămâni de noi. Nu poate veni cineva care să spună că vrea să nască la noi a doua zi.”

Piaţa de medicinã privatã se cifreazã la 350 mil. euro, circa 7% din piaţa totalã.