Adrian Rizea își face umbră cu palma stângă deschisă și mijește ochii, ferindu‑se de soare. Pripește a ploaie în comuna prahoveană Brebu. De pe strada Lemet, care șerpuiește pe un deal înverzit, vede toate halele de producție construite pe rând de tatăl său, omul de afaceri Alexandru Rizea, unul dintre cei mai bogați din Prahova. Privește cu nostalgie, pentru că, acolo, printre stivele de PAL, „practic, am crescut, am învățat primele noțiuni de business, m‑am confruntat cu primele reușite și crize“.
Ferit de ochii neavizați ai vizitatorului, undeva în spate, se zărește un teren de fotbal, pe care Rizea senior și‑l dorea ca pe un factor suplimentar pentru a‑și ține echipa de 450 de persoane și mai aproape. De remarcat că rata de fluctuație a personalului Lemet nu depășește de ani buni 1–2%. La intervale regulate de timp, angajații fabricii de mobilă pun de‑un joc de fotbal. „Cele mai multe pase îl caută pe tata“, se amuză Adrian Rizea. „Dar chiar dă goluri“, vine imediat și motivația.
Cifrele Lemet. În cei 20 de ani ai Lemet, familia Rizea „a înscris“ (pentru a păstra metafora fiului) de multe ori în afaceri. Este adevărat că nu a fost ocolită nici de criză. Doar un exemplu: profitul fabricii a scăzut la un sfert din 2008 în 2009 și nici acum nu reușește să se apropie de valoarea de 21 mil. lei, realizată în cel mai bun an al fabricii. De fapt, se învârte în jurul a 6–7 mil. lei.
Dacă tot am ajuns la cifre, Lemet și magazinele Lem’s arată așa: 30.000 mp de hale de producție, 10.000 mp de spații de depozitare, 360.000 de module de mobilă produse anual (totuși, la jumătate față de 2007), o rețea de 104 magazine, dintre care numai unul, cel de la Câmpina, este operat în mod direct de familia Rizea, și o suprafață de retail de 63.000 mp, 1.310 angajați la nivelul întregii afaceri și vânzări de 173 mil. lei în 2007.
Iar ce este „cu adevărat interesant“ abia începe. În ultimul an, 30% dintre magazinele Lem’s au fost reamenajate – probabil, în scurt timp, toate vor avea același parcurs. A fost inaugurată o linie nouă de producție, o investiție de peste 6 mil. euro cofinanțată din fonduri europene. Până la sfârșitul anului, suprafața de depozitare va crește cu 75% – fondurile alocate sunt de 1,5 mil. euro. 300.000 de euro au fost puși deoparte pentru prima campanie publicitară din istoria companiei, care este deja vizibilă pe TV și în online. Vânzările rețelei vor ajunge până la 200 mil. lei în 2012, iar strategia de extindere vizează cel puțin șase magazine noi și o reamenajare în același orizont de timp. În plus, fabrica lucrează și la o linie de tapițerie, o investiție de circa 1 mil. euro. „Am făcut câteva canapele să le expunem în showroom și clienții voiau să le cumpere“, explică, pe scurt, Adrian Rizea cum a apărut noua direcție de business a companiei, care însă nu este prioritară.
Oameni și planuri. Poate cel mai important, Lem’s privește cu subînțeles spre București, care reprezintă următorul punct fierbinte în strategia de extindere. În Capitală, cele trei magazine din rețea, două în zona Ghencea, cunoscut pol al mobilierului, și unul în Berceni, aduc anual 8% din veniturile Lem’s, în condițiile în care întreaga regiune Ardeal contribuie cu 30% la vânzări. „Gândiți‑vă ce va însemna dublarea numărului de unități“, ne propune un exercițiu de imaginație Florin Cuțuruba, sales manager al companiei.
Cuțuruba face parte din echipa Lemet de zece ani, timp în care Bucureștiul le‑a tot făcut cu ochiul, dar nu într‑atât încât să accelereze fără să se simtă pregătiți. Fost coleg de generală și liceu cu Adrian Rizea și cu o experiență anterioară de șapte ani într‑o altă fabrică de mobilier, când s‑a alăturat firmei, sales managerul își amintește că „eram mici, conduceam mai puțin de 100 de oameni, dar aveam planuri mari“.
De ce abia acum dezvoltarea în București? „Acum suntem pregătiți atât cu game noi de produse și financiar“, spune Alexandru Rizea, care subliniază că piața din București este cea mai competitivă. Pe lângă rețelele românești precum Mobexpert sau Elvila – principalii jucători, pe care îi întâlnește și în provincie, în Capitală, suedezii de la IKEA și finlandezii de la Kika pun presiune suplimentară pe un jucător a cărui suprafață totală de vânzări este cu numai 10.000 mp mai mare decât a celor două magazine împreună. Dar reprezentanții Lem’s spun că, într‑o perioadă ca cea de acum, când apetitul de consum este la limite joase, concurența nu vine doar dinspre vânzătorii de mobilier. De fapt, „orice retailer reușește să scoată bani din buzunarul cumpărătorului este un concurent“, explică Daniel Belu. El se ocupă de divizia de marketing a companiei de șase ani și jumătate. Vine cu o experiență de câțiva ani în publicitate în Ploiești și Capitală și, privind retrospectiv, spune că firma era sensibil mai mică atunci când el a intrat în „familia Lemet“.
La capitolul extindere, în planurile companiei a existat și varianta străinătății, care, cel puțin acum, nu mai este de actualitate; deși, în România, anul trecut, s‑a cumpărat cu 20% mai puțină mobilă, iar piața a ajuns la mai puțin de 800 mil. euro. Totuși, acolo unde poziția o permite, adică în cazul unităților din orașele de la graniță, Lem’s se promovează inclusiv în țara vecină. Așa s‑a întâmplat și în cazul unității inaugurate recent la Giurgiu, când promovarea magazinului s‑a făcut și la Ruse, prin afișaj outdoor și prin flyere în limba bulgară.
În Bulgaria, mai precis la Sofia, precum și la Belgrad, Serbia, este prezent brandul românesc Mobexpert Office cu o unitate în fiecare oraș. Acesta face parte din portofoliul omului de afaceri Dan Șucu, care a înființat în 1993 grupul Mobexpert, numărul unu pe piața locală. Deși extinderea în străinătate a fost lăsată pe un plan secund, în România, compania a inaugurat la Oradea, în a doua jumătate a lunii în curs, al 12‑lea hipermagazin de mobilier rezidențial și office din rețea, cu o suprafață de 8.000 mp. Spre comparație, suprafața unui dintre cele mai mari magazine Lem’s este de 1.300 mp, la Râmnicu Vâlcea. Odată cu lansarea de la Oradea, Dan Șucu a anunțat că Mobexpert a înregistrat de la începutul anului un plus de 20% al vânzărilor în cadrul magazinelor din afara Bucureștiului.
Orizonturi noi? Pentru extinderea Lemet ar putea exista și varianta exportului, dar acesta este departe de a fi un punct forte. Din totalul producției de anul trecut, doar 1–2% a luat drumul străinătății, circa 95% fiind comercializată în rețeaua proprie. Explicația este simplă: „Până acum, am construit foarte mult și ne dorim mai ales să ne consolidăm poziția pe piață“, spune Adrian Rizea, care subliniază că lanțul de magazine deține o cotă de piață de 5%.
Pentru alți jucători, exportul a fost principalul motor de creștere al businessului din 2011. Anul trecut, România a exportat mobilă în valoare de 1,38 mld. euro, cu 17% în plus față de 2010, în timp ce importurile au depășit ușor 350 mil. euro. Principala destinație pentru exporturi a fost, așa cum era de așteptat, Germania, care a primit cu 19% mai mult mobilier din România comparativ cu anul precedent, potrivit Asociației Producătorilor de Mobilă din România (APMR). Franța, a doua piață de desfacere pentru producătorii de mobilă români, și‑a menținut comenzile la un nivel similar anilor trecuți. Elvila, un business românesc cu o vechime de peste 20 de ani, deținut de unul dintre cei mai bogați români, Viorel Cataramă, a crescut anul trecut mai ales datorită exporturilor, după cum a explicat omul de afaceri. În 2011, cifra de afaceri a companiei a depășit 103 mil. euro, cu 3% mai mult comparativ cu anul anterior.
Însă industria mobilei a avut și victimele ei. Staer Internațional din Galați, care operează o unitate de producție și o rețea de magazine, a intrat în insolvență la începutul anului trecut, când a realizat o cifră de afaceri de 6,7 mil. euro, în scădere aproape la jumătate de la 12 mil. euro, cu un an înainte. La acea dată, reprezentanții judiciari ai retailerului au declarat că scăderea vânzărilor pe fondul crizei economice a fost unul dintre principalii factori declanșatori ai procedurii. Rețeaua de mobilă se află în proprietatea omului de afaceri Nicolae Ștefan, care activează în industrie din 1992 și cinci ani mai târziu a deschis primul magazin.
Pentru a se feri de o situație similară, câțiva mici producători, mult mai expuși decât cei prezenți în top 10, au înființat în mai 2011 o asociație, Asociația Clubul Român de Mobilă (ACRM). Cei aproape 30 de membri acționează ca o singură companie, care anul trecut a avut o cifră de afaceri de 20 mil. euro și 870 angajați. Iuliu Moldoveanu, proprietarul firmei de consultanță tehnică în domeniul producției de mobilă Molino Design și președintele clubului, explica într‑un interviu pentru MONEY Express că principalul avantaj al ACRM este posibilitatea negocierii în bloc cu furnizorii și obținerea unor discounturi mai importante în acest fel. Fiind prea mici, firmele ar fi lucrat separat cu marje reduse de profit.
Chiar dacă Lemet nu este printre cei mici, firma face parte din top 10 cei mai mari jucători, un eventual partener ar aduce un plus de capital ce ar permite o extindere mai agresivă – în medie, deschiderea unui magazin costă 100.000 de euro, iar investiția se împarte, în procente diferite de la caz la caz, între Lemet și francizat. Însă acesta ar fi ultimul lucru pe care Alexandru Rizea l‑ar vrea. „Să vând? Răspunsul este nu. Am construit firma aceasta cu scopul de a avea noi și copiii unde să lucrăm“, motivează el. Scopul său a fost atins, pentru că toți cei patru (soția este director financiar și fiica se ocupă de CSR) se implică activ în afacerea de familie.
Recunoaște că experiența unui terț l‑ar fi putut ajuta să înțeleagă mai repede că unele dintre deciziile sale nu aveau cum să fie viabile pe termen lung. Unde a greșit Alexandru Rizea? „N‑am știut ceva ce pentru alții părea evident: că se va termina cu seriile mari. Oamenii vor ediții limitate, chiar și mobilier personalizat“. Dar la acest aspect lucrează acum fiul său, care, deși absolvent de ASE, este și șeful echipei de designeri a firmei, pe lângă funcția de director comercial. Și, cine știe, poate că a doua generație Rizea va duce afacerea înspre o cu totul altă direcție, însă nicidecum nu se gândește la exit.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
