"Daca acum 6-7 luni de zile incercam sa convig autoritatile de necesitatea existentei unei legi a falimentului personal, acum oficiali ai BNR admit necesitatea ca aceasta lege sa existe. Se vorbeste deja de un numar urias de concedieri pana la sfarsitul anului si ma intreb cu ce vor fi achitate creditele de nevoi personale. Acum, daca un debitor nu isi plateste datoria la scadenta, el este automat exclus din randul celor care au acces la credit. Insa cel mai important lucru este ca exista un regulament UE care stipuleaza ca statele membre trebuie sa permita falimentul persoanelor fizice" a declarat, la The Money Channel, Gheorghe Piperea, vicepresedinte al Uniunii Practicienilor în Insolvenţă.
"Legea 85 este rezultatul unui Proiect Phare si e facuta foarte bine. Ea e menita sa ajute o companie, nu sa o distruga. Cetăţenii străini pot cere intrarea sub protecţia legii falimentului, cei romani, inca nu. Falimentul scuzabil este orice insolventa care nu e faliment fraudulos. In cazul falimentului scuzabil, bunurile sunt mai repede valorificate ", a mai spus Piperea
Legea falimentului persoanelor fizice ar întârzia executarea silită a garanţiilor debitorilor restanţi. Băncile şi recuperatorii de credite s-ar vedea nevoiţi să aştepte, ca orice creditor simplu, ca persoana în cauză să treacă prin toate etapele falimentului. Pentru restanţierii la credite, va exista o perioadă de graţie în care debitorul să poată plăti mai puţin, în funcţie de rescadenţarea convenită cu banca. În lipsa legii falimentului persoanelor fizice, nici statul nu poate urmări debitorii.
Odată cu promulgarea legii, pentru stat devine mai uşor să-şi recupereze datoriile, însă, devine mult mai greu pentru bănci să execute bunurile datornicilor. Astfel, legea protejează datornicii împotriva declanşării procedurii de chemare anticipată în execuţie, pe care băncile o practică în prezent. Iar recuperatorii de credite nu vor mai avea mijloace de a obliga datornicii să efectueze plata, ci vor aştepta, la rând, în funcţie de exigibilitatea creanţei.
