Moody’s a tăiat ratingul Greciei de la B1 la Caa1, elenii "bucurându-se" acum de aceeaşi încredere ca statul comunist Cuba, potrivit Bloomberg. (sistemul de notare a agenţiilor de rating poate fi văzut aici)
“Pe o perioadă de cinci ani, cam 50% dintre statele suverane, corporaţiile financiare şi non-financiare notate cu Caa2 şi-au îndeplinit serviciul datoriei. În jur de 50% au intrat în default (incapacitate de plată, n.r.)”, se arată într-un comunicat al agenţiei de rating.
Unele instituţii financiare vor avea probleme din cauza ratingului foarte redus al Greciei, datorită normelor care nu le permit să deţină hârtii atât de slab cotate. Băncile care deţin bonduri greceşti aflate atât de jos în categoria junk ar putea avea probleme în ochii investitorilor.
Băncile franceze au o expunere pe datoria suverană a Greciei de 37 miliarde euro, cele germane de 25 miliarde, cele engleze de 9 miliarde, conform datelor Băncii Reglementelor Internaţionale, citate de Reuters. Expunerea totală (privată şi suverană) a băncilor europene pe Grecia era de 165 miliarde euro în T3 2010, băncile franceze având cea mai mare parte cu 68 miliarde euro, urmate de cele germane cu 50 miliarde euro.
Datoria statului grec este de 330 miliarde euro, iar o treime va ajunge la maturitate în 2013. Grecia a încheiat anul 2010 cu o datorie publică de 143% din PIB, iar în 2011 aceasta va ajunge la aproximativ 158% din PIB. Economia Greciei a înregistrat o cădere de 4,5% în 2010, iar pentru 2011 este previzionată o contracţie de 3,5% a PIB.
După ce ideea că datoria suverană a Greciei ar trebui să treacă printr-o restructurare (în care deţinătorii de bonduri să accepte pierderi, aşa-numitele haircuts) a prins contur, oficialii Băncii Centrale Europene au ameninţat că asta ar fi echivalentul unui default. BCE nu ar mai finanţa sistemul bancar grecesc, care ar intra în faliment, iar celelalte state cu probleme din grupul PIGS ar fi contaminate. În cele din urmă, furtuna financiară ar putea duce la sfârşitul Zonei euro.
Foarte mulţi economişti importanţi (Nouriel Roubini, Paul Krugman) susţin că Grecia este insolventă şi că cea mai bună soluţie pentru eleni ar fi restructurarea datoriei.
Grecii ar trebui să primească o nouă tranşă din împrumut (20 miliarde euro) în iunie de care au nevoie cu disperare, pentru că fondurile statului se vor termina până pe 18 iulie. FMI nu poate elibera banii pentru că regulamentul de funcţionare nu îi permite dacă nu există garanţia că statul finanţat are resurse în următoarele 12 luni. Şi în 2012 Grecia ar trebui să se împrumute de pieţele internaţionale, lucru care nu se va întâmpla, dat fiind nivelul record la care au ajuns dobânzile la obligațiuni. Aşa că statul grec are nevoie de un nou bailout, de aproximativ 60 miliarde euro, la care oficialii europeni lucrează cu sârg acum.
Ultimele informaţii arată că nemţii vor ca Grecia să garanteze cu active următorul împrumut. De asemenea, procesul de privatizare de 50 miliarde euro ar trebui să se desfăşoare sub supervizarea creditorilor externi - UE, FMI şi BCE -, care ar urma să încaseze şi taxele plătite de contribuabilii greci.
Citeşte şi: De ce îndoapă oligarhia financiară Grecia cu bani
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.