Situații asemănătoare, în care mii de „sclavi” moderni primesc mărfuri sau servicii în contul salariilor sunt frecvente chiar într-o țară membră a Uniunii Europene, mai exact în Grecia zilelor noastre. Această practică a fost reînviată de firmele elene, în contextul recesiunii prelungite, al austerității și al nevoii firmelor de a-și menține competitivitatea, scrie site-ul KeepTalkingGreece.com.
Rezultatele unui studiu realizat de Institutul pentru Muncă al Confederației Uniunii Muncitorilor (GSEE) din Grecia arată că angajații greci își primesc lefurile cu o întârziere care poate fi cuprinsă între trei și 12 luni. Altfel spus, sunt muncitori greci care își iau salariile abia cu un an mai târziu. Totodată, acest studiu a mai relevat faptul că o parte dintre angajați își primesc doar o treime de salariu în bani, restul fiindu-le plătit în servicii și produse. De exemplu, firmele care nu dispun de suficienți bani lichizi pentru a-și plăti angajații le oferă acestora posibilitatea de a dormi în hotel pe gratis, le oferă mâncare gratuită, cupoane cu care poate fi cumpărată mâncare sau alte bunuri, de la supermarket.
Evident, în cazul acestor angajatori nici nu poate fi vorba de cel de-al 13-lea sau al 14-lea salariu, cu ocazia Crăciunului și a Paștelui, așa cum îi obligă legea. Ei le dau salariaților alimente și bonuri de benzină, obligându-i în schimb pe aceștia să semneze că și-au primit integral bonusurile. Confederației Uniunii Muncitorilor din Grecia estimează că un milion de angajați nu își mai primesc cele două salarii suplimentare.
În ceea ce-i privește pe tinerii de până în 25 de ani, majoritatea celor care reușesc să se angajeze au contracte pentru un job part-time de patru ore pe zi, pentru care primesc o leafă de 180 euro pe lună. Dacă luăm în considerae 25 de zile lucrătoare pe lună, acest lucru înseamnă 7,2 euro pe zi și circa 1,72 euro pe oră. Asta în condițiile în care, conform legii, persoanele cu vârste sub 25 de ani trebuie să aibă un salariu de 480 de euro pentru un job de opt ore pe zi. Însă cui îi mai pasă de legi, când este nevoie de forță de muncă, șomajul este în floare, iar firmele duc lipsă de lichidități, în condițiile în care băncile, salvate de la faliment, nu dau niciun cent din banii cu care au fost recapitalizate să circule în piață.


