A treia zi de grevă din sistemul sanitar găsește spitalele din întreaga țară funcționând aproape exclusiv pentru urgențe, cu sute de consultații și intervenții chirurgicale amânate. Deși sindicatele susțin că protestul este provocat de temerile privind noua lege a salarizării, Executivul afirmă că legea nu reduce veniturile și acuză existența unei campanii de dezinformare care alimentează nemulțumirile. În acest context, conflictul începe să depășească sfera revendicărilor sindicale și capătă tot mai mult o dimensiune politică.
Sindicatele cer garanții scrise și amenință cu proteste de amploare
Reprezentanții angajaților din sănătate afirmă că nu mai au încredere în declarațiile publice ale Guvernului și solicită documente oficiale care să garanteze că niciun salariat nu va pierde bani odată cu aplicarea noii legi a salarizării.
În timpul protestelor au fost scandate mesaje precum „Respect și demnitate pentru sănătate!” și „Vrem dreptate pentru sănătate!”, iar liderii sindicali avertizează că greva nu va înceta până când Executivul nu va oferi garanții scrise.
Următoarea etapă anunțată de sindicate este organizarea unui miting de amploare în București.
Tot mai multe operații și consultații sunt amânate
Efectele grevei devin vizibile în spitalele din țară. Sunt asigurate doar urgențele, în timp ce consultațiile, investigațiile și intervențiile programate sunt reprogramate.
La Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad, liderul SANITAS, Otinel Șandru, a declarat că numai în această unitate medicală au fost amânate peste zece intervenții chirurgicale, iar câteva sute de consultații au fost reprogramate.
Sindicaliștii avertizează că, în lipsa unui acord cu Guvernul, acțiunile de protest vor continua și se vor intensifica.
Guvernul: Legea nu taie salariile
Executivul respinge însă acuzațiile și susține că protestele sunt alimentate de informații false privind efectele noii legi a salarizării.
Premierul Ilie Bolojan afirmă că proiectul prevede în mod explicit menținerea veniturilor actuale pentru angajații care, în prezent, câștigă peste nivelul noilor grile salariale.
Potrivit acestuia, diferențele vor fi acoperite printr-un mecanism de compensație, până când salariile celorlalte categorii vor ajunge treptat la același nivel.
Din acest motiv, Guvernul susține că nu există riscul diminuării veniturilor personalului medical.
Bolojan îl acuză pe fostul ministru al Sănătății
Premierul a lansat și un atac politic la adresa fostului ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, pe care îl acuză că nu a pregătit din timp reforma salarizării și că declarațiile sale din ultimele zile au amplificat tensiunile din sistem.
În opinia șefului Guvernului, mesajele transmise în spațiul public au contribuit la alimentarea neîncrederii în rândul personalului medical, deși legea nu ar conține prevederi care să reducă salariile.
Conflictul depășește revendicările salariale
Dincolo de revendicările privind salarizarea, disputa începe să se transforme într-o confruntare politică.
Sindicatele afirmă că nu mai au încredere în promisiunile Executivului și cer angajamente oficiale, în timp ce Guvernul susține că protestele sunt întreținute de interpretări eronate și de declarații politice care au amplificat nemulțumirile.
În lipsa unui dialog care să conducă la un compromis, greva riscă să intre într-o nouă etapă, cu proteste de stradă și presiuni suplimentare asupra unui sistem sanitar în care activitatea curentă este deja afectată de amânarea consultațiilor și intervențiilor programate.
