Guvernul a decis să nu reducă deficitul bugetar, cum anunţase, în ciuda avertizării CE

Premierul Călin Popescu Tăriceanu a anunţat că deficitul bugetar, pentru anul acesta, va rămâne la nivelul programat de 2,8% din PIB şi că îi va trimite comisarului pentru afaceri economice Joaqiun Almunia o scrisoare în care îi va explica că situaţia de excepţie în care se află România din cauza celei mai grave secete din ultimii 60 de ani necesită sume suplimentare în agricultură. Tăriceanu a adăugat că speră ca deficitul să fie sub 2,8% din PIB la închiderea exerciţiului bugetar anual.

În urmă cu o săptămână, ministrul finanţelor, Varujan Vosganian anunţa că deficitul bugetar va fi redus de la 2,8% din PIB la 2,6%, potrivit metodei de calcul pe bază cash utilizată de Finanţe, astfel încât şi în bază ESA 95 (Sistemul European de Contabilitate), folosit de statele membre, acesta să se menţină sub 3% din PIB, plafonul admis prin criteriile economice din tratatul de la Maastricht.

În prognoza economică de primăvară, dar şi în Raportul privind Finanţele Publice din iunie, Comisia Europeană a estimat un deficit bugetar pentru România de 3,2% din PIB. Comisarul pentru afaceri economice, Joaquin Almunia, a declarat că forul european ar putea declanşa, în aceste condiţii, procedura de deficit excesiv împotriva României.

Procedura de deficit excesiv presupune o monitorizare atentă a încasărilor şi a plăţilor bugetare timp de cel puţin doi ani, precum şi sancţiuni financiare în cazul în care nu se constată îmbunătăţiri ale politicii bugetare. Procedura se declanşează prin decizie a Consiliului European, pe baza propunerii Comisiei Europene. De asemenea, Consiliul realizează calendarul de monitorizare în cadrul procedurii, precum şi termenele pentru evaluare.

Decizia se ia în cel mult trei luni de la momentul în care guvernele raportează rezultatele exerciţiilor bugetare, respectiv după 1 martie şi 1 septembrie în fiecare an. După decizie, Consiliul face unele recomandări de diminuare a deficitului şi stabileşte un termen de patru luni, în care trebuie făcute acţiuni de corectare a deficitului.

Dacă statul membru nu reuşeşte să ducă la îndeplinire decizia Consiliului, după zece luni, va suporta sancţiuni financiare. În primă fază, sancţiunile sunt sub forma unui depozit fără dobândă în contul Comisiei Europene. Suma are două componente. Una dintre componente este echivalentul a 0,2% din PIB, iar cealaltă este variabilă şi este legată de mărimea deficitului. Ulterior, anual, Consiliul poate lua noi decizii de intensificare a sancţiunilor. Astfel, acesta poate cere formarea unui depozit suplimentar, dar fără ca suma toală anuală să depăşească 0,5% din PIB. Depozitul se transformă în amendă în cazul în care deficitul nu este corectat în cel mult doi ani.

Conform versiunilor actualizate ale programelor de stabilitate şi convergenţă, din iunie 2007, cinci ţări (Ungaria, Portugalia, Polonia, Cehia şi România) ar urma să înregistreze deficite de peste 3% din PIB, până la sfârşitul anului 2008.