Potrivit Ordonanţei de Urgenţă 96/2012 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 884 din 22 decembrie 2012 , Guvernul a modificat OUG “nr. 80/2001 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea, temporar, a locuinţelor de serviciu necesare unor categorii de personal în cadrul ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi instituţiilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 717/2001, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează”.

 

 

Faţă de textul iniţial al legii care prevedea că de locuinţe de serviciu de la RA-APPS pot beneficia cei care ocupă funcţii de deminitate publică, secretarii generali şi persoanele încadrate la cabinetele deminitarilor, noua ordonanţă permite şi conducătorilor instituţiilor din cadrul administraţiei centrale, şefilor de departamente, directorilor generali şi secretarilor generali adjuncţi să primească locuinţe de la casele regiei protocolului de stat.

 

 

Din textul OUG 96/2012:

[...]

 

 

Articolul 2 din OUG 80 din 31 mai 2001:

 

 

Potrivit lui Sorin Ioniţă, expert în reforma administraţiei publice EFOR (Expert Forum), chiar dacă detaliile nu sunt foarte clare, OUG-ul extinde lista beneficiarilor RA-APPS în mai multe direcţii.

 

 

Prima prevede directori generali din administraţia centrală care până acum nu erau acoperiţi de lege şi care sunt peste 100 de oameni, iar a doua prevede acoperirea unor noi instituţii.

 

 

"Apoi este vorba de instituţii care nu erau acoperite sau nu erau coperite foarte clar. Aceste "departamente", cum sunt numite în textul ordonanţei nu există în România ca structura oficială în ierahia regulată, precum cea a unui minister. Deci nu poate fi vorba decât de structuri precum DLAF sau Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. La fel, ordonanţa poate viza alte structuri fără personalitate juridică care pot fi înfiinţate în aparatul central şi care vor fi denumite "Departament", explică Sorin Ioniţă.

 

Subiectul OUG-ului dat de Guvernul Ponta prin care se măreşte lista oamenilor care pot beneficia de locuinte de serviciu de la RA-APPS a fost semnalat şi de către jurnalistul Mircea Marian pe contul sau de facebook.

 

RA-APPS - locuinţe chilipir pentru politicienii de la guvernare

 

Regia Protocolului de Stat deţine aproximativ 650 locuinţe de protocol şi de serviciu, peste 75 de vile şi mai mult de 250 hectare teren, moştenite de la fosta gospodărie de stat a PCR şi ocupate de actuali sau foşti demnitari, ori chiar de rudele acestora, potrivit Mediafax.

 

 

Acestora li se adaugă zeci de spaţii comerciale, ferme şi unităţi turistice, dintre care hotelul Triumf din Bucureşsti, hotelul Mara din Sinaia, Clubul Floreasca, complexul Scroviştea, complexul Palat Snagov sunt printre cele mai valoroase.

 

Toate aceste bunuri, folosite de instituţii publice, ambasade, partide, sunt încă evaluate de stat la doar 226 milioane euro, cifra stabilită pe baza bilanţului contabil din 2004, cu mult sub valoarea din piaţa reală a proprietatilor.

 

De-a lungul timpului, locuinţele RA-APPS au fost un chilipir pentru personajele de pe scena politică românească datorita preţurilor mici şi, chiar dacă au fost majorate în 2008 chiar şi de şapte ori, chiriile au rămas mai mici decât cele practicate pe piaţa liberă.

 

Datorii imense, procese cu chiriaşi şi vânzări eşuate de locuinţe

 

De-a lungul timpului RA-APPS a ajuns să acumuleze datorii enorme şi să se lupte în instanţe cu foşti şi ctuali chiriaşi. În decembrie 2011, Evz scria că datoriile către RA-APPS ajungeau la peste un milion de euro.

 

Guvernul Boc a decis la finele lui 2011 vânzarea imobilelor care fac parte din RA-APPS, şi care au situaţia juridică clarificată. Secretarul general al Guvernului de atunci, Daniela Andreescu, declară că e vorba de 733 de imobile, dintr-un total de 1.100 care urmează să fie vândute. Vânzarea urma să fie facută prin licitaţie publică cu strigare şi nu va asigura drept de preemţiune pentru actualii chiriaşi.

 

Cu toate acestea, lictaţiile nu au avut parte de succesul scontat şi, deşi sumele estimate că s-ar obţine de pe urma celor peste 700 de imobile au fost cuprinse în bugetul pe 2012, Guvernul a revizuit în scădere drastică estimarea, de la 706 milioane lei la 296,2 milioane lei.

 

Diferenţa de venituri prognozate apare în contextul în care regia a lansat din primăvara acestui an mai multe licitaţii deschise cu strigare, dar nu a reuşit să vândă decât foarte puţine proprietăţi, în lipsă de oferte.