Hartă interactivă: Cum a evoluat deficitul ţărilor UE

Deficitul bugetar este unul dintre cei mai importanţi indicatori care arată disciplina finanţelor unei ţări. De asemnea, investitorii penalizează ţările cu deficite excesive, lucru reflectat în randamentele cerute la obligaţiunile suverane, precum şi în costul asigurării datoriei (CDS).

 

Cheltuielile nesustenabile făcute de state de la începutul crizei financiare (apoi şi economice) au dus la o creştere foarte mare a datoriei, într-un timp foarte scurt.

 

Practic, ţările care au cheltuit mai mult decât îşi pot permite au apelat până acum la instituţiile financiare internaţionale pentru a evita intrarea în incapacitate de plată. Aşa au renunţat la o parte din suveraneitate ţări precum Letonia, România, Ungaria, Grecia şi Irlanda, după ce au semnat acorduri de finanţare cu FMI  şi UE şi au acceptat să aplice politici de austeritate dure, care au afectat perspectivele de creştere economică.

 

Grecia şi Irlanda, ultimele ţări europene care au care au intrat pe lista bailout-urilor, ar putea fi doar primele ţări salvate de la default din zona monedei unice.

 

Aşa cum se observă în graficele de mai jos, Grecia şi Irlanda au înregistrat în 2009 cele mai mari deficite din UE. La aceleaşi capăt greşit al listei urmează ţări precum Spania, Portugalia sau Marea Britanie (cu avantajul pentru ultima că are monedă proprie).

 

Interesant este faptul că ţări precum Spania şi Irlanda, care au beneficiat din plin de boomul de dinaintea crizei, nu numai că au reuşit să se menţină peste limita de deficit de 3% impusă de Tratatul de la Maastricht, ci chiar au reuşit să înregistreze excedente bugetare. Desigur, după ce recesiunea a izbucnit, aceste state nu au reuşit să ajusteze rapid cheltuielile, astfel că au trebuit să împrumute tot mai mulţi bani.

 

În cazul Irlandei, se adaugă şi efortul financiar imens generat de cheltuielile cu salvarea sistemului bancar de la faliment.

 

În România, deficitul a fost de 5,2% din PIB în 2008, când criza financiară nu era considerată drept o ameninţare de către guvernanţi şi a urcat apoi la 8,6% din PIB.

 

Evoluţia deficitului bugetar în ţările UE