Deteriorarea situatiei financiare pe pietele internationale ale creditului incepe sa-si arate coltii si in Romania. Primului efect, scaderea cererii de credite ipotecare si a creditului comercial de consum, i se adauga acum un altul, firesc, am putea spune, incetinirea ritmului de dezvoltare a constructiilor noi.
Fara o minima strategie, micile intreprinderi ar intra si ele usor in corul victimelor crizei, deoarece exista premise suficiente pentru aceasta.Care ar putea fi efectele imediate asupra acestui sector? Scumpirea creditelor va afecta marja lor de profitabilitate si va conduce la o reducere a numarului si prezentei lor pe piata. In subsidiar am putea asista la o incetinire a ritmului de crestere, deci la o accentuare a somajului care pune astfel presiune asupra asigurarilor sociale si asupra bugetului de stat. Care ar fi solutiile pentru evitarea unui colaps? O prima directie ar fi identificarea celor mai vulnerabile IMM-uri la scumpirea si limitarea finantarii, structurarea prioritatilor imediate, generarea unei scheme-suport si acordarea unui ajutor de finantare. O modalitate relativ simpla ar fi aceea de sprijinire a continuarii creditarii pentru IMM-uri, creditare garantata prin intermediul bugetului de stat, si o subventionare partiala sau totala a dobanzii pentru urmatoarele 12-16 luni, in functie de prioritatea acordata ramurei respective a IMM-urilor, asa cum a fost identificata aceasta in schema suport. O ultima directie puternic neglijata si tratata superficial este aceea de a investi in pregatirea si in dezvoltarea personalului in astfel de situatii de criza. Este aici necesara interventia hotarata a autoritatilor pentru a dezvolta si a pune in aplicare programe de pregatire, fiind stiut faptul ca mentalitatea multor manageri si actionari ai IMM-urilor este aceea de a acorda atentie si fonduri limitate pregatirii personalului.
