Imoral, dar necesar

Pe 21 decembrie 1989, Ceausescu promitea marirea salariilor si pensiilor, incercand sa stapaneasca furia maselor. De atunci incoace, tema majorarii pensiilor si a veniturilor bugetarilor a fost intotdeauna asul din maneca puterii pentru pastrarea electoratului din patura sociala sensibila la presiunile economice ale tranzitiei. Tema cresterii pensiilor revine inactualitate: de doua saptamani, tara se cearta daca e bine sau nu. Tatal meu, intelectual in pragul pensionarii, astepta cu nerabdare vestea recalcularii punctului de pensie. Cum sa-i spun ca „nu e bine“, cand si eu insumi cred ca pensionarii merita mai mult respect si bunastare din partea societatii in dezvoltare? Si mai ales, cum sa-i spun ca nu e doar o promisiune populista – a unui guvern care nu mai crede nici el in viata lunga si nici in propria doctrina –, ci o masura corecta, consecinta a cresterii economice!? Bine, dar de unde luam banii? Pentru majorarea pensiilor, Romania are nevoie de doua miliarde de euro.

Citeste mai mult