Ministerul Sănătăţii va participa în acest parteneriat cu terenurile pe care se vor construi spitalele, iar companiile eligibile cu partea de finanţare. Parteneriatele sunt gândite pe aproximativ 30 de ani.

 

Construcţia celor 6 spitale va dura circa 4 ani şi va fi demarată în 14-16 luni, estimează Ministerul Sănătăţii.

În prima etapă, Ministerul Sănătăţii va solicita trecerea terenurilor din domeniul public al judeţelor/localităţilor şi administrarea consiliilor judeţene/locale în domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Sănătăţii, prin hotărâri ale consiliilor judeţene/locale. Din cele 6 terenuri, doar cel din Bucureşti este în proprietatea publică a statului şi în administrarea ministerului, toate celelalte urmând a fi transferate. Urmează apoi şi ceilalţi paşi pentru studiile de prefezabilitate sau fundamentare.

“Foarte important, chiar dacă spitalul va fi construit cu fonduri private, acesta va funcţiona în regim public, pacienţii beneficiind de tratament în acelaşi sistem al asigurărilor publice de sănătate ca în prezent, într-un spital public”, a explicat Cseke Attila.

 

Noile spitale regionale de urgenţă vor fi gândite ca centre universitare care să asigure condiţii de asistenţă medicală de urgenţă, în principal pentru cazurile care necesită o abordare multidisciplinară.

Ministerului Sănătăţii ţinteşte crearea a 6 unităţi compacte, autonome, de urgenţă, cu funcţionalitate integrală (investigaţii, diagnostic şi tratament), care să permită eficientizarea serviciului medical, prin reducerea timpului necesar şi a costurilor pentru stabilirea diagnosticului.

 

“Va fi unul dintre cele mai importante proiecte de investiţii în infrastructură spitalicească din ultimii 30 de ani care are şanse reale de realizare deoarece finanţarea nu va avea legătură cu bugetul statului, iar managementul va fi privat. Avem ca prioritate construcţia spitalelor regionale din Cluj şi Iaşi. În aceste două centre cu tradiţie în medicină există cele mai mari probleme în ceea ce priveşte infrastructura spitalicească. De exemplu, în Cluj–Napoca, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă îşi desfăşoară activitatea în 25 pavilioane, 16 dintre acestea fiind construite în 1902, iar restul între anii 1930 -1977. Singura clădire mai nouă, dacă o putem numi aşa este cea care în care funcţionează UPU şi care datează din  2005. La Iaşi există aceeaşi situaţie. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă “Sf. Spiridon” funcţionează în 13 clădiri care au pavilioane construite începând cu anii 1895, cele mai noi construcţii fiind din 1980. Aici există şi 2 clădiri folosite de spital care au fost construite în 1732, respectiv 1757”, a mai declarat Cseke Attila.