Inflația din zona euro a urcat la 3,3% în august, cel mai ridicat nivel din septembrie 2024, iar principala explicație este explozia prețurilor la energie. Războiul cu Iranul și blocarea Strâmtorii Ormuz au scumpit petrolul, produsele rafinate și gazele, iar efectele încep să se vadă în întreaga economie europeană.
Datele preliminare publicate de Eurostat arată că rata anuală a inflației a crescut de la 2,9% în iulie și 2,8% în iunie. Pentru consumatori, revenirea inflației peste 3% înseamnă un nou val de presiuni asupra costului vieții, în special dacă șocul energetic se prelungește.
Energia, lovitura care schimbă din nou calculele
Energia a fost de departe principalul motor al accelerării inflației. Creșterea anuală a prețurilor din această categorie a ajuns la 14,3% în august, față de 10,3% în iulie.
Războiul cu Iranul și blocarea Strâmtorii Ormuz au afectat transporturile și aprovizionarea cu energie, împingând în sus prețurile petrolului și ale produselor rafinate. Europa este vulnerabilă la acest tip de șoc deoarece depinde în mare măsură de importurile energetice.
Problema nu se oprește la pompă sau la factura de energie. Petrolul și gazele mai scumpe înseamnă costuri mai mari pentru transport, industrie, agricultură și servicii. În cele din urmă, o parte din aceste costuri ajunge în prețurile plătite de consumatori.
Inflația de bază încetinește, dar energia complică situația
Există însă și o veste ceva mai bună. Inflația de bază, care exclude energia, alimentele, alcoolul și tutunul, a coborât de la 2,5% la 2,4%.
Această evoluție arată că presiunile interne asupra prețurilor nu s-au amplificat în același ritm cu șocul energetic. Tocmai de aceea, evoluția din următoarele luni va fi esențială: BCE trebuie să determine dacă scumpirea energiei va rămâne temporară sau dacă va începe să se transmită în salarii și în prețurile serviciilor.
BCE, tot mai aproape de o nouă majorare a dobânzii
Piețele financiare consideră aproape sigură o nouă majorare a dobânzii la reuniunea BCE din 10 septembrie.
Cotațiile indicau marți dimineață o probabilitate de 98,9% pentru o creștere cu 0,25 puncte procentuale. În acest scenariu, rata-cheie ar ajunge la 2,5%.
BCE a majorat deja dobânda principală la 2,25% în iunie, prima creștere din 2023, pe fondul presiunilor inflaționiste asociate conflictului cu Iranul.
Pentru banca centrală, problema este delicată. Dacă nu reacționează suficient de ferm, există riscul ca scumpirile de energie să se transforme într-un nou fenomen inflaționist persistent. Dacă majorează prea mult dobânzile, însă, poate lovi o economie care se confruntă deja cu costuri ridicate și cu o perspectivă mai dificilă pentru investiții.
Ce înseamnă pentru români
O eventuală nouă majorare a dobânzilor BCE nu se traduce automat într-o creștere identică a ratelor din România, dar poate influența condițiile de finanțare din regiune și costul banilor.
În același timp, un petrol mai scump poate însemna presiuni asupra prețurilor carburanților, iar energia mai scumpă poate ajunge indirect în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.
Pentru gospodăriile care au credite, combinația dintre costuri mai mari și dobânzi ridicate poate reduce și mai mult banii disponibili pentru consum. Pentru firme, problema este similară: energia scumpește producția, iar finanțarea investițiilor devine mai dificilă.
IMM-urile, printre cele mai vulnerabile
Întreprinderile mici și mijlocii ar putea resimți cel mai rapid această combinație de presiuni.
Joe Nellis, director pentru cercetare economică la MHA, avertizează că dobânzile mai mari vor pune presiune pe gospodăriile îndatorate, vor afecta piața imobiliară și vor face investițiile mai scumpe pentru companii.
În cazul IMM-urilor, costurile suplimentare de finanțare pot însemna amânarea unor investiții sau chiar abandonarea lor. O companie care trebuie să plătească mai mult pentru energie și credit poate prefera să conserve lichiditățile în loc să deschidă o fabrică, să cumpere echipamente sau să își extindă activitatea.
Europa intră în toamnă sub presiunea energiei
Accelerarea inflației la 3,3% schimbă din nou perspectiva pentru economia zonei euro. Deși inflația de bază a coborât ușor, energia a devenit din nou principalul risc.
Pentru consumatori, miza este evoluția facturilor și a prețurilor din magazine. Pentru companii, problema este reprezentată de costurile de producție și finanțare. Iar pentru BCE, provocarea este să împiedice un șoc energetic să se transforme într-un nou val inflaționist persistent, fără să frâneze prea puternic economia europeană.
