Închiderea PNRR nu înseamnă că România rămâne fără acces la finanțări europene de amploare. La doar câteva zile după finalizarea implementării planului de redresare, România a primit primul avans din programul european SAFE, destinat consolidării capacității de apărare, dezvoltării industriei de profil și finanțării unor proiecte strategice de infrastructură.
România are la dispoziție, în total, 16,7 miliarde de euro prin SAFE, iar prima tranșă, de 2,5 miliarde de euro, a fost transferată la 26 august. Banii nu vor fi însă împărțiți automat către companii sau proiecte. Accesarea fondurilor este condiționată de realizarea investițiilor și îndeplinirea jaloanelor asumate.
2,5 miliarde de euro au intrat deja în mecanism
Avansul primit de România reprezintă aproximativ 15% din alocarea totală de 16,7 miliarde de euro.
Guvernul precizează că această sumă nu este repartizată în mod automat între cele 35 de proiecte incluse în planul național de investiții. Finanțarea efectivă va depinde de ritmul în care instituțiile responsabile derulează procedurile de achiziție și implementează proiectele.
Cu alte cuvinte, existența banilor în mecanism nu înseamnă că toate proiectele primesc imediat finanțarea aferentă. Instituțiile trebuie să realizeze cheltuielile prevăzute, iar acestea vor sta ulterior la baza justificării sumelor împrumutului.
35 de proiecte, de la armament la autostrăzi
Planul României include 35 de proiecte, iar aproximativ 75% din valoarea acestora este destinată achiziției de echipamente militare, proiectelor pentru ordine publică și apărării civile.
Restul de aproximativ 25% este destinat infrastructurii de transport rutier de interes național.
Printre proiectele vizate se află conexiuni importante pentru regiunea Moldovei, inclusiv tronsoanele Pașcani–Suceava–Siret și Târgu Neamț–Iași–Ungheni.
Astfel, SAFE depășește sfera strict militară. O parte din finanțare este direcționată către infrastructură care poate avea atât o funcție economică, cât și una strategică, inclusiv din perspectiva mobilității și conectării României la marile coridoare europene.
Banii nu vin „la pachet” pentru companii
Una dintre principalele precizări ale Guvernului este că prefinanțarea de 2,5 miliarde de euro nu va fi împărțită direct companiilor.
„Finanțarea efectivă a proiectelor nu se realizează prin distribuirea automată a prefinanțării de 2,5 miliarde de euro către companii”, a transmis Direcția Comunicare și Relații cu Presa de la Cancelaria Prim-Ministrului.
Contractele de achiziții din Planul SAFE sunt finanțate de instituțiile responsabile prin creditele alocate de la bugetul de stat. Ulterior, cheltuielile efectuate în cadrul proiectelor vor constitui baza pentru justificarea sumelor împrumutate prin mecanismul european.
Prin urmare, beneficiarii contractuali și plățile efective vor rezulta pe măsură ce fiecare proiect avansează și sunt derulate procedurile de achiziție.
România poate accesa banii până în 2030
Implementarea Planului SAFE se întinde până la 31 decembrie 2030. Pe parcursul acestei perioade, România trebuie să demonstreze că proiectele și achizițiile asumate avansează conform calendarului.
Ministerul Finanțelor subliniază că finanțarea totală nu este acordată integral și necondiționat de la început.
Sumele sunt puse la dispoziție în tranșe, iar accesarea acestora este legată de îndeplinirea unor jaloane asociate proiectelor și achizițiilor.
Mecanismul introduce astfel o logică asemănătoare cu cea cunoscută din PNRR: banii sunt legați de implementare și de îndeplinirea unor obiective, nu doar de existența unor proiecte pe hârtie.
Cine gestionează banii și cine execută proiectele
Ministerul Finanțelor va gestiona fondurile acordate României prin SAFE, în timp ce coordonarea generală a planului revine Cancelariei Prim-Ministrului.
Implementarea efectivă este împărțită între instituțiile responsabile de fiecare domeniu. Printre acestea se numără Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
Această distribuire a responsabilităților va fi esențială pentru ritmul de absorbție. Spre deosebire de o simplă alocare bugetară, accesarea următoarelor tranșe depinde de capacitatea instituțiilor de a transforma planul în contracte, achiziții și investiții efective.
SAFE, o nouă miză pentru industria românească
Pentru România, miza programului nu este doar obținerea unor echipamente militare. Guvernul susține că SAFE poate contribui la dezvoltarea industriei și tehnologiei din domeniul securității.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că fiecare tranșă următoare va depinde de îndeplinirea jaloanelor și că resursele trebuie transformate în proiecte realizate și contracte implementate.
În acest context, una dintre întrebările importante va fi cât din valoarea contractelor finanțate prin SAFE va rămâne efectiv în economia României, sub forma producției locale, a furnizorilor, a transferului de tehnologie și a locurilor de muncă.
După PNRR, România are o nouă fereastră de finanțare
Închiderea PNRR marchează sfârșitul unui program care a adus României miliarde de euro pentru reforme și investiții, dar nu înseamnă încheierea accesului la finanțări europene de anvergură.
SAFE deschide o nouă etapă, cu o alocare de până la 16,7 miliarde de euro și cu un accent mult mai puternic pe apărare, industrie strategică și infrastructură.
Diferența esențială este că România nu primește automat cei 16,7 miliarde de euro. Prima tranșă de 2,5 miliarde a fost deja pusă în mișcare, însă următoarele plăți vor depinde de ceea ce România reușește efectiv să construiască, să cumpere și să implementeze.
