Inteligența artificială schimbă fundamental piața muncii, iar efectele nu se rezumă la automatizarea unor sarcini. Cel mai recent raport global PwC AI Jobs Barometer arată că AI modifică modul în care companiile organizează activitatea, criteriile de recrutare și competențele pe care le consideră esențiale. În multe domenii, tehnologia nu elimină locurile de muncă, ci schimbă profilul angajatului ideal, punând accent tot mai mare pe abilitățile umane și pe capacitatea de a utiliza instrumente bazate pe inteligență artificială.
Raportul evidențiază că locurile de muncă cele mai expuse la AI au înregistrat în ultimii ani o creștere mai lentă a ofertelor de angajare decât ocupațiile mai puțin afectate de automatizare. Totuși, impactul diferă considerabil între profesii: în unele cazuri, AI reduce barierele de acces și face anumite meserii mai accesibile, în timp ce în altele ridică standardele profesionale și crește nivelul de pregătire necesar.
Peste 200 de ocupații sunt puternic expuse la inteligența artificială
PwC a analizat 382 de ocupații din clasificarea internațională ISCO-08. Dintre acestea, 201 au un grad ridicat de expunere la inteligența artificială, iar 181 sunt considerate mai puțin vulnerabile.
Scorul de expunere a fost calculat în funcție de proporția activităților specifice fiecărei profesii care pot fi realizate integral sau parțial de sisteme de inteligență artificială.
Cele mai expuse sunt profesiile bazate pe activități cognitive și de birou, unde analiza datelor, redactarea documentelor sau procesarea informațiilor pot fi asistate de AI.
Printre domeniile cele mai afectate se numără:
sectorul financiar – analiști financiari, consultanți, manageri financiari, contabili, brokeri, ofițeri de credite sau specialiști fiscali;
serviciile profesionale – avocați, specialiști HR, consultanți și experți în comunicare;
IT și inginerie – dezvoltatori software, arhitecți, ingineri;
cercetarea și educația – matematicieni, fizicieni, sociologi și profesori.
În schimb, ocupațiile care presupun muncă fizică sau un nivel ridicat de interacțiune umană și inteligență emoțională rămân mai puțin expuse automatizării.
Două tipuri de profesii: democratizate și profesionalizate de AI
Raportul PwC arată că inteligența artificială nu afectează toate ocupațiile în același mod.
IA profesionalizează unele profesii
În prima categorie, AI preia activitățile repetitive și administrative, iar angajații rămân concentrați pe decizii, analiză și relația cu oamenii.
Un exemplu este recrutarea. Inteligența artificială poate selecta automat CV-urile care îndeplinesc criteriile inițiale, însă recrutorul rămâne responsabil pentru interviuri, evaluarea candidaților și negocierea ofertelor.
Această categorie include profesii precum:
recrutori;
specialiști în relații publice;
manageri de vânzări și marketing;
farmaciști;
ingineri;
brokeri și dealeri financiari.
În aceste ocupații, nivelul cerințelor crește, iar expertiza umană devine și mai valoroasă.
IA democratizează alte profesii
În alte domenii, tehnologia preia activitățile mai complexe, iar oamenii se concentrează pe sarcini care necesită competențe de bază.
De exemplu, în gestiunea stocurilor, IA poate monitoriza și analiza automat inventarul, în timp ce angajatul se ocupă de operațiunile logistice.
Printre ocupațiile democratizate se regăsesc:
dezvoltatori software;
tehnicieni web;
contabili;
ofițeri de credit;
manageri financiari;
manageri de magazine;
avocați;
jurnaliști.
Potrivit PwC, aproape două treimi dintre ocupațiile expuse AI fac parte din această categorie.
Joburile cu cerințe mai ridicate cresc mai rapid
Deși profesiile democratizate sunt mai numeroase, raportul arată că cele profesionalizate au cea mai rapidă evoluție.
Numărul ofertelor pentru aceste posturi crește de două ori mai repede decât pentru ocupațiile democratizate.
În același timp, salariile au avansat semnificativ:
+37% pentru ocupațiile profesionalizate față de 2021;
+26% pentru ocupațiile democratizate.
Printre profesiile cu cele mai mari creșteri salariale la nivel mondial în perioada 2019–2025 se află:
manager cercetare și dezvoltare (+81%);
medic veterinar (+77%);
chimist (+63%);
farmacist (+59%);
operator centrale electrice (+56%);
fizician (+56%);
psiholog (+53%).
PwC explică această evoluție prin faptul că inteligența artificială elimină partea standardizată a activității, iar valoarea economică se mută către expertiza umană.
Chiar și angajații aflați la început de carieră trebuie să demonstreze competențe de senior
Una dintre concluziile importante ale raportului este că AI schimbă inclusiv cerințele pentru pozițiile de entry-level.
Rolurile de început de carieră din ocupațiile expuse AI sunt de șapte ori mai predispuse să solicite competențe considerate până de curând specifice angajaților cu experiență.
Printre acestea se numără:
leadership;
gândire strategică;
luarea deciziilor pe baza datelor;
creativitate;
empatie;
discernământ.
Astfel, inteligența artificială nu reduce importanța competențelor umane, ci le face și mai valoroase.
Cererea pentru competențe AI explodează
Raportul PwC arată că joburile care solicită competențe de inteligență artificială nu mai reprezintă o nișă.
La nivel global, între 2024 și 2025:
numărul posturilor dedicate specialiștilor AI a crescut cu 69%;
totalul ofertelor de muncă a crescut cu doar 8,6%.
Cea mai mare cerere pentru competențe AI apare în:
IT și computer science – 20,4% dintre anunțurile de angajare;
marketing și PR – 12,1%;
cercetare și știință – 8,8%.
În domenii precum transportul, sănătatea sau ospitalitatea, ponderea rămâne încă redusă.
Raportul subliniază însă că, în majoritatea sectoarelor economice, companiile caută în principal utilizatori AI, adică angajați capabili să folosească eficient instrumentele existente, și nu dezvoltatori de sisteme AI.
Diferențele salariale devin spectaculoase
PwC evidențiază că angajații care dețin competențe de inteligență artificială sunt remunerați semnificativ mai bine.
În 2025, diferențele salariale dintre posturile care cer competențe AI și cele care nu solicită astfel de abilități ajung la:
88% în vânzări;
87% în relațiile cu clienții;
75% în domeniul juridic și conformitate;
50% în finanțe;
28% în IT.
Potrivit autorilor raportului, aceste diferențe arată că piața recompensează tot mai mult capacitatea angajaților de a utiliza inteligența artificială pentru creșterea productivității și obținerea unor rezultate mai bune.
Provocarea nu mai este tehnologia, ci oamenii
Concluzia raportului PwC este că inteligența artificială nu înlocuiește pur și simplu locurile de muncă, ci schimbă distribuția responsabilităților dintre oameni și tehnologie.
Pentru angajați, succesul profesional va depinde tot mai mult de combinația dintre competențele digitale și cele profund umane – gândirea critică, creativitatea, comunicarea și capacitatea de a lua decizii complexe.
Pentru companii, provocarea nu mai este doar implementarea instrumentelor AI, ci reorganizarea muncii și dezvoltarea competențelor angajaților.
În același timp, PwC avertizează că politicile publice și sistemele educaționale vor avea un rol esențial în reducerea decalajului de competențe. Fără investiții consistente în educație, formare profesională și alfabetizare digitală, o parte importantă a forței de muncă riscă să rămână în afara transformării produse de inteligența artificială, iar singurul avantaj competitiv va rămâne costul redus al forței de muncă, nu valoarea competențelor.
foto: magnific.com
