"Cu toate dificultăţile în a evalua în ceea ce înseamna "hot money", spunem că nu au fost foarte mulţi. Aprecierea noastră este că, în momentul de vârf, nu au depăşit trei miliarde de euro", a declarat Isărescu în interviu.

Evaluarea guvernatorului se apropie de cea a viceguvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), Cristian Popa, care declarase, la începutul lunii mai, că valoarea capitalurilor "cu potenţial speculativ" ale nerezidenţilor care se află în depozite la vedere în bănci din România însumeaza, la acea dată, aproximativ 2,5 miliarde euro.

Isărescu a ţinut, însă, să menţioneze că este dificil de făcut o separaţie strictă între "banii fierbinţi", plasaţi pe termen scurt, şi investiţiile pe termen mai lung, care sunt un semnal al încrederii investitorilor străini în potenţialul pieţei româneşti şi în stabilitatea ei.

"Eu am dat exemplul clasic, cu un investitor care a vrut să construiască acum patru ani - şi a şi construit - un centru comercial. S-a uitat la dobânzi, avea disponibilităţi, şi a venit cu zece luni înainte şi i-a transformat în lei: a avut încredere atunci în leu. Au fost printre primii "hot money" - primele capitaluri pe termen scurt - care au apărut in România", a amintit guvernatorul. Isărescu a adăugat că banii au fost plasaţi în bănci româneşti care au adus un câştig bun, pe termen scurt, pentru ca apoi să fie investiţi într-un complex comercial - pe termen lung.

Guvernatorul a explicat că suma nu este foarte mare, însă în contextul lipsei de adâncime a pieţelor financiare din România, aceştia pot avea o influenţă semnificativă şi crea dificultăţi în situaţiile în care au loc ieşiri bruşte de pe piaţa românească.

"Pieţele noastre nu au fost suficent de adânci şi atunci sume care păreau aşa, mizilic, pentru investitori din Londra, de exemplu, au avut darul să creeze relative mari - sau potenţial mari - fluctuaţii de curs. Aceasta a fost problema noastră şi încă mai este în mare măsură", a explicat Isărescu.

De altfel, mişcările jucătorilor străini pe piaţa românescă au influenţat toate pieţele financiare, experienţă oarecum "inevitabilă", potrivit guvernatorului, în condiţiile evoluţiei spre maturizare a economiei româneşti, care se află, în prezent, într-un stadiu de "adolescenţă" sau de "tinereţe".

"Pieţele noastre interne financiare - valutară, monetară, chiar Bursa de Valori, piaţa de capital - sunt încă pieţe neadânci, nu au căpătat un volum foarte mare, nu erau mature. Şi atunci, cu volume relativ mici pentru investitorii straini, dar mari pentru noi, variaţiile de preţ, de curs, sunt mult mai mari", a arătat Isărescu.

Există însă şi o "jumătate plină a paharului", potrivit guvernatorului BNR, iar aceasta constă tocmai în începutul "adâncirii" pieţelor româneşti.

"Uitaţi-vă ce s-a întâmplat în România: în anul 2000, intermedierea financiară era 9% din produsul intern brut (PIB) - şi asta la un PIB mic, nu ştiu dacă aveam 35 miliarde euro tot produsul intern brut. Şi toată intermedierea financiară, deci creditul neguvernamental, era de 9% din acea sumă mică. Anul acesta probabil că o sa ajungem la 37% (din PIB n.r.) - deja am intrat într-o altă categorie. Asta înseamnă o adâncire de piaţă", a spus Isărescu.

Astfel, sumele care vor putea să perturbe pieţele din România "vor trebui să fie mult mai mari", a adăugat el.

Or, în condiţiile lărgirii dimensiunii pieţei financiare româneşti, riscurile cresc, iar banca centrală, ca autoritate de supraveghere, trebuie să adopte măsuri mai sofisticate de control. "Ştiti cum este? Exact ca într-o societate unde spui: "domnule, sunt mai multe maşini, există risc mai mare de accidente". Şi atunci trebuie să te ocupi de asta: să introduci reguli de prudenţă, de circulaţie, să construieşti autostrăzi. Aici suntem noi acum, în România", a explicat Isărescu.