"Cred că trebuie învăţată lecţia că menţinerea de deficite bugetare mari atunci când economia creşte nu se poate termina cu succes. Astăzi ne-ar fi fost mult mai uşor să combatem criza dacă bugetul nostru ar fi avut surplus în ultimii doi ani premergători crizei", a spus guvernatorul.
Deficitul bugetar s-a adâncit anul trecut până la 5,3% din PIB, calculat după standarde de contabilitate europene, în condiţiile unei creşteri economice de 7,1%. În 2009, Guvernul estimează că deficitul bugetar va fi de 4,6% din PIB, luând în calcul o prognoză de comprimare a economiei cu 4%.
"Astăzi a devenit clar că dorinţa firească de a accelera convergenţa reală trebuie echilibrată cu nevoia de a asigura sustenabilitatea procesului de convergenţă. BNR a avertizat de multe ori despre faptul că politica fiscală a fost pro-ciclică, adăugând la excesul cererii", a mai explicat Isărescu.
El a subliniat importanţa evitării dezechilibrelor macroeconomice şi urmării unei pante de creştere sustenabile sprijinită de un grad substanţial de reforme structurale.
"Principala provocare pentru România o constituie convergenţa cu UE concomitent cu menţinerea stabilităţii macroeconomice.
În ultimii ani creşterea economică accelerată a fost posibilă datorită utilizării economiilor străine. Băncile au devenit dependente de finanţarea externă, iar deficitul contului curent a depăşit limitele de sustenabilitate, făcând economia românească vulnerabilă", a mai spus guvernatorul.
Pe de altă parte, Isărescu a afirmat că adoptarea euro nu se poate substitui politicilor de ajustare.
"În faţa crizei, volumul relativ mare al datoriilor străine private şi volatilitatea crescută a pieţelor îi fac pe unii agenţi economici să creadă că adoptarea timpurie a euro poate să înlocuiască eforturile necesare de ajustare a politicilor. Dar acest lucru nu este posibil deoarece adoptarea euro astăzi, înainte de parcurgerea paşilor principali ai convergenţei cu UE, ar crea serioase probleme în viitor", a completat şeful băncii centrale.
Isărescu a adăugat că, realizarea politicii monetare de către Banca Centrală Europeană (BCE), înainte ca România să fie pregătită pentru această schimbare, ar face ca, "la eventuale volatilităţi relativ mari ale producţiei şi ale inflaţiei să nu mai avem cu ce instrumente să răspundem".
Guvernatorul a amintit că România îşi menţine obiectivul de aderare la mecanismul ratelor de schimb, ERM-2, la 1 ianuarie 2012.
"După parcurgerea perioadei minime obligatorii de doi ani în interiorul acestui mecanism, decizia comună privind intrarea în
eurozonă va fi luată cândva în 2014, cu efect (probabil) de la 1 ianuarie 2015. Trebuie menţionat faptul că acest calendar este cel luat în calcul de majoritatea agenţiilor de rating şi a investitorilor străini, astfel că o abatere semnificativă de la el (în sensul amânării) ar fi percepută negativ şi penalizată", a mai precizat el.
Sursa: NewsIn
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
