"După cum s-a menţionat în analizele noastre, inclusiv în raportul pe luna februarie, majorarea inflaţiei în ultimul trimestru a fost generată de şocuri adverse din partea ofertei, precum şi şocuri externe. Au generat creştei de preţuri la gaze naturale, energie electrică, majorarea accizei la carburanţi", a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, citat de Mediafax.   "Influenţe similare au provenit din dinamica preţurilor la legume, ouă, înregistrate şi la nivel european, precum şi majorarea preţului tutunului anul anterior. Acestuia Ii s-a adăugat şi epuizarea măsurilor tranzitorii, februarie 2017, scăderea cotei standard la TVA. Cu alte cuvinte, dacă am fi calculat evoluţia inflaţiei fări impactul fiscal acesta ar fi fost anul trecut mai ridicat. Creşterile lunare ale preţurilor de consum în ultimele luni, concretizate în creşterea ratei inflaţiei relevă şi impact în majorarea costurilor salariale. În acest context şi în lipsa unei reacţii prompte a politicii monetare ar fi existat riscul ca ulterior readucerea indicatorului inflaţiei în intervalul asociat ţintei, urmând să aibe efecte economice şi sociale nocive", a explicat Isărescu.  
Acesta susţine că Banca Naţională nu poate influenţa deciziile guvernanţilor, ci poate interveni pe alte căi.   "S-a pus întrebarea de ce BNR a majorat dobânda de politică monetară. Situaţia din România diferă de alte ţări. O primă diferenţă e că rata inflaţiei se află în interiorul intervalului ţinţit, În timp ce în România e la 4,7%. În prezent rata e la 1,8 în cehia, 1,4% în Polonia şi 1,9% Ungaria. Aşa este am avut o inflaţie negativă, dar cum vă spuneam, adevărata inflaţie a fost ecranată de măsuri fiscale, reducerea TVA", a arătat şeful băncii centrale.